Textul 1
,,Vor înflori curând
Pe coastă merii,
Şi va suna curând
Ceasu-nvierii.
Schimba-va bruma grea
În strop de rouă,
Ca să răsfrângă-n ea
O lume nouă:
Un cer aşa senin
Cum nu mai fuse
— Uita-vei orice chin
Din zile-apuse...
— Un flutur dă ocol
Cătând o floare.
Dar bate-aşa domol
Din aripi... moare...
De ce te prind fiori?
Ce gând te paşte?
— Vezi tu, e trist să mori
Când tot renaşte!”...
(,,Spre primăvară”de Ștefan Octavian Iosif)
Textul 2
,,Fluturii fac parte din marea familie de insecte
Papilionoidea. Fluturii, împreună cu moliile alcătuiesc ordinul de insecte
Lepidoptera. Fluturii sunt distribuiți în prezent în toată lumea, cu excepția
regiunilor foarte calde și aride. Originea fluturilor a fost stabilită în
perioada cretacică. Cea mai veche fosilă a unui fluture, nedenumit, datează din
perioada paleocenului superior (cu circa 57 de milioane de ani în urmă) și a
fost descoperită în Danemarca. Spre deosebire de molii, fluturii sunt cei mai
activi în timpul zilei și sunt, de obicei, viu colorați sau au un model
spectaculos.
Ciclul de viață al unui fluture este un proces
complex și cu adevărat fascinant și are patru etape distincte. Acest ciclu este
cunoscut sub numele de metamorfoză
completă și reprezintă o adaptare evolutivă care permite fluturelui să ocupe
diferite medii și să își maximizeze șansele de supraviețuire. Așadar, înainte de a afla cât trăiesc, de
fapt, fluturii, este bine să știm că viața unui fluture începe cu mult înainte
de a fi în starea cunoscută de noi toți. După ce larva a atins dimensiunea
maximă și a acumulat suficientă energie, aceasta își construiește o crisalidă,
un cocon sau pupa pentru a intra în stadiul de transformare. În interiorul
crisalidei, care poate varia în formă și textură, are loc un proces miraculos
de transformare cunoscut sub numele de metamorfoză. Țesuturile, organele și
structurile omizii se descompun și se reorganizează pentru a forma structura
adultă a fluturelui. După ce procesul de metamorfoză este complet, adultul,
cunoscut sub numele de fluture, iese din pupă. În primele ore sau zile ale
vieții sale, fluturele are nevoie de timp pentru a-și usca și întări aripile,
de asemenea, pentru a se pregăti pentru zbor.
Fluturele adult se
hrănește cu nectar de flori și își caută partenerul pentru reproducere. Ciclul
se repetă atunci când femela depune ouăle pe o plantă gazdă potrivită, încheind
astfel ciclul de viață al fluturelui.
Viața zboară
destul de repede pentru aceste frumoase insecte înaripate. Cei mai longevivi
fluturi adulți trăiesc între nouă luni și un an, dar durata medie de viață
pentru majoritatea speciilor este de doar două până la patru săptămâni. Ma i
mulți factori pot afecta durata medie de viață a unei specii de fluturi. De
exemplu, fluturii monarh trăiesc de obicei între 2-6 săptămâni, dar variază de
la o generație la alta. Unele generații migrează și hibernează, ceea ce poate
să dubleze durata de viață. Alte specii migratoare trăiesc doar două săptămâni.
Fluturele este un
simbol complex și bogat în semnificații în diverse culturi din întreaga lume.
În Grecia antică, cuvântul pentru fluture, „psihic”, tradus literal înseamnă
„psyche”. Psyche era, de asemenea, numele zeiței care personifica sufletul,
adesea reprezentată cu aripi de fluture. Nativii americani au considerat
fluturii drept simboluri ale transformării, speranței și renașterii.
În cultura chineză, simbolismul fluturilor evocă
calitățile libertății, frumuseții pământești, dragostei și sufletul uman. De
milenii, fluturii au inspirat oamenii prin natura lor delicată și puterea
imensă pe care o dețin. Ei se nasc ca omizi, se învelesc în crisalide și reapar
în adevărata lor formă.
Noi, ca oameni,
putem vedea procesul și putem să fim inspirați de el, știind și noi putem
crește și ne putem transforma. În anumite credințe și mitologii, fluturele este
considerat un simbol al sufletului sau spiritului, cu capacitatea de a zbura
liber și de a transcende limitele materiale. Fluturele este adesea asociat cu
ideea de transformare și regenerare datorită ciclului său de viață unic, care
include metamorfoza completă. În unele culturi, fluturele este considerat un
simbol al reîncarnării sau nemuririi datorită capacității sale de a trece prin
transformări și de a apărea dintr-un cocon aparent lipsit de viață. Fluturele
este adesea asociat cu frumusețea și eleganța, datorită aripilor sale colorate
și modelelor complexe. În artă și literatură, fluturele este folosit ca o
metaforă pentru frumusețe și delicatețe.”
https://www.libertatea.ro/lifestyle/cat-traiesc-fluturii)
A.
1. Completează spațiile libere cu informațiile din
textul:
Fluturii
alcătuiesc ordinul de insecte.............. , iar ciclul lor de viață este un
proces complex cunoscut sub numele de......................
2.Fluturele este prezentat
ca: textul 1:
a. simbol al regenerării.
b. simbol al fragilității.
c. simbol al
transformării.
d. simbol al speranței
3.Fluturii sunt răspândiți: textul 2:
a. doar în Europa.
b. în zonele reci, precum
Danemarca.
c. în toată lumea, cu
excepția regiunilor foarte calde și aride.
d. exclusiv în zonele
tropicale.
4.Majoritatea speciilor de
fluturi trăiesc: textul 2:
a. între 9 luni și un an.
b. 2 până la 4 săptămâni.
c. 2–6 săptămâni.
d. 2 săptămăni.
5. Notează „X” în dreptul fiecărui enunț pentru a
stabili corectitudinea sau incorectitudinea acestuia, bazându-te pe
informațiile din cele două texte.
Textul
1
Enunțul
Adevărat Fals
1. Bruma urmează să
se transforme în rouă.
2. Renașterea naturii nu poate alina durerea
trecutului.
3. Fluture le
simbolizează atât viața, cât și moartea, într-un moment de tranziție a naturii.
Textul
2
Enunțul
Adevărat Fals
1. Originea
fluturilor a fost stabilită perioada paleocenului superior.
2. După ieșirea din
pupă, fluture le începe imediat să zboare.
3. Pentru nativii
americani fluturii simbolizează transformarea, speranța și renașterea.
6. Precizează felul rimei și măsura versurilor din a
treia strofă a poeziei lui Ștefan Octavian Iosif.
rimă încrucișată și măsură variabilă de 5-6 silabe
7.
Prezintă o diferență între limbajul
utilizat în textul 1 și cel din textul 2, valorificând câte o secvență
relevantă din fiecare text.
În poezie,limbaj
este expresiv ,poetul își transmite ideile, sentimentele, trezind stări, emoții. În descrierea trecerii de la iarnă la primăvară elementele
naturii:„bruma grea” care se transformă în „strop de rouă” și „merii” care vor
înflori exprimă trezirea la viață.
Al doilea text –nonliterar,
conţine informaţii obiective care redau realitatea în chip
nefalsificat, detaşat de impresii subiective; nepărtinitor, imparţial despre
fluture.Limbajul este clar şi precis, cuvintele sunt folosite cu sensul lor
propriu( înţelesul obişnuit al unui cuvânt): sunt folosiți mulţi termeni
ştiinţifici şi tehnici, precum:,, perioada cretacică, perioada paleocenului
superior, metamorfoză, crisalidă.”
8. Crezi că vocea lirică din textul 1 regretă sosirea
primăverii? Motivează-ți răspunsul,valorificând textul 2.
În poezie,primăvara naturii se reflectă într-o
primăvară interioară. Aspirația spre lumină și căldură traduce o nevoie
profundă de vindecare spirituală și de uitare a durerilor trecute. Natura este
percepută ca un remediu capabil să aducă armonie în sufletul marcat de
melancolie.Dar vederea fluturelui,,căutând o floare”ca un visător în căutarea
frumosului,a perfecțiunii îl întristează când,,moare.” . Poetul asociază zborul
cu fragilitatea,cu trecerea timpului, misterul,cu simpla existență în natură. În
realitate,cum se arată în textul 2,fluturii sunt vietăți care se hrănesc cu
nectar de flori.Fluturii pot fi longevivi,, trăiesc între nouă luni și un an, dar durata medie de viață pentru
majoritatea speciilor este de doar două până la patru săptămâni.”În
diferite culturi fluturii sunt ,,simboluri ale transformării, speranței și
renașterii”,exprimă,, calitățile
libertății, frumuseții pământești, dragostei și sufletul uman.”
De aceea
cred că poetul n-a cunoscut adevărul despre aceste vietăți..Aşa cum fluturele are de
parcurs o călătorie, pentru a deveni ceea ce este menit să devină, tot aşa şi
oamenii trec prin etape ale vieții. Da, fluturii influențează oamenii în moduri
profund, adesea subtil. Deși nu interacționează direct cu noi,ei ne
influențează viața; observarea fluturilor în natură reduce stresul și ne induce
o stare de calm. În plus, ideea de metamorfoză – transformarea omizii într-o
insectă grațioasă – funcționează ca o puternică metaforă vizuală pentru
dezvoltarea personală, speranță și reinventare.
!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!(nu mi-a plăcut formularea acestui punct!!!!!!!!!!!!!!)
9. Asociază textul „Spre primăvară” de Ștefan Octavian Iosif cu un alt text literar studiat la clasă sau citit ca lectură suplimentară o valoare comună, prin referire la câte o secvență relevantă din fiecare text.
,, Fluture, tu, pe unde prin
perdea
Putuși intra-n chilia mea ?
Ce știri mi-aduci din primăvară,
Frumosule de catifea solară ?
Echer plăpând te-ai și prins de părete,
Uitându-te la cărți și la caiete
Cu ochii-aprinși ca jarul de rubin.
Ai și tu o chemare ? Ai și tu un destin ?
Deschideți-i fereastra dintre ramuri
Să nu-și lovească frăgezimea-n geamuri.Puiul luminii caută-ntr-afară.
Lovit în frunte poate să și moară,
Aci, în foișorul nostru din cărare,
Unde nici nimeni, nici nimic nu moare,
Decât pe înserate vreo stea sau câte-o floare.
(,, Fluture, tu”de Tudor Arghezi)
Fluturele este un mesager al timpului care se scurge în
alt fel pentru poet,,ce știri îmi aduci din primăvară?”-timpul nemuririi și al
vieții paradisiace. Admiră grația și frumusețea plină de noblețe princiară,,frumosule
de catifea solară”-metaforă a rafinamentului și luxului,dar îl
vede,,echer plăpând”- instrument al creației prime, al legilor ascunse ale
lumii pline de de mister și de surprize.
Cele două interogații retorice:,,ai și tu o chemare?ai și
tu un destin?” introduc o notă gravă, o reflecție asupra sorții
viețuitoarei efemere și fragile, cu menirea să încânte privirea
prin frumusețe și gingășie.Îndemnul,,deschideți-i”,o adresare celor din jur,ca
semnal pentru zborul spre înalt al fluturelui,care este simbol al
vieții,speranței,renașterii,misterul purității,aspirației spre perfecțiune.Să-i
fie deschisă ,,fereastra dintre ramuri”-metaforă a evadării,a dorinței de
libertate,deschidere spre cer și lumină. Finalul poeziei conține ideea
regretului generat de sfârșitul inevitabil al ființei care trăiește sub semnul
efemerității,,lovit în frunte(loc al gândirii, demnității,nobleții
sufletului,cutezanței,geniului,al concentrării )poate să moară”într-un spațiu
,,foișorul”ce reprezintă universul artistic veșnic. Ultimele două versuri ale
poeziei conțin aceeași notă gravă, prin coordonata temporală a înserării
și prin moartea stelei sau a unei flori,elemente ce aparțin universului
cosmic și terestru-sunt destine ale celor ce ne-nconjoară. Astfel este sugerată
fragilitatea destinului uman (există credința că moartea unei stele semnifică
moartea unui om). Destinul fluturelui sau al florii este semnificativ pentru
destinul uman, la fel de efemer.
sau:
,,Frumusețea ca și zborul și iubirea
de cenușe-și leagă firea.
De-i ștergi fluturelui praful, nici o boare -
nici o vrajă nu-l vor face să mai zboare.
El, totemul seminției știutoare,
își ascunde obîrșiile și drumul.
Dacă-l sfarmi, își dă poleiul -
din secretele-i nici unul.
Cine-i puse pe aripi și pe făptură
scrumul, joc de aur ca suflat din foi de faur?
A dormit o noapte-n Lună?
S-a născut din scrum de urnă?”
( Poezia,,Lîngă un fluture” din ciclul Cîntecul focului de Lucian Blaga)
Textul este o
meditație filosofică despre misterul iubirii, fragilitatea frumuseții și caracterul
distructiv al cunoașterii. Iubirea și frumusețea sunt realități efemere,trecătoare,poetul
asociază frumusețea și aripile fluturelui cu efemerul,subliniind fragilitatea
acestuia:„De-i ștergi fluturelui praful, nici o boare / nici o vrajă nu-l vor
face să mai zboare”)
Primele versuri :„Frumusețea ca și zborul și iubirea / de
cenușe-și leagă firea” arată că esența vieții și a marilor trăiri este strâns
legată de dispariție,de moarte. Cenușa simbolizează moartea inerentă oricărei
creații. Versurile: „De-i ștergi fluturelui praful, / nici o boare - nici o
vrajă / nu-l vor face să mai zboare” devin o metaforă a cunoașterii raționale .Atingerea
misterului, a frumuseții pure -praful de pe aripile fluturelui, înseamnă
distrugere. Îl consideră un „totem”,o imagine,o enigmă a creației, afirmând că
frumusețea și misterul său -numit poetic „scrum” sau „polei”, se pierd,dacă
încerci să-l strivești ori să-i ștergi praful de pe aripi.
În
aceste poezii există ideea înțelegerii că viața este trecătoare.
În textul 1,
natura devine un refugiu și un spațiu al purificării, unde totul este
transfigurat de lumina noului anotimp. Fluturele este un mesager al timpului,iar căutarea
unei flori este o călătorie spre autodescoperire și curaj în fața
necunoscutului care poate duce la moarte.Tristețea este tulburătoare în
anotimpul renașterii.
În
poezia,,Fluture,tu”de Tudor Arghezi, fluturele
este tot un mesager al timpului care se
scurge în alt fel pentru poet,,ce știri îmi aduci din primăvară?”-timpul
nemuririi și al vieții paradisiace. Este simbol al
vieții,speranței,renașterii,misterul purității,aspirației spre perfecțiune:,,
Frumosule de catifea solară.... Cu ochii-aprinși ca jarul de rubin.”Astfel,
fluturele este un simbol al al transformării și al renașterii,dar și al vieții
trecătoare.
B.
1.Seria care conține cuvinte
care au numărul de litere egal cu numărul sunete este:
a. „textură”, „generație”, „proces”.
b. „complex”, „această”,
„asociat”.
c. „este”, „era”, „ei”.
d. „Grecia”, „obicei”,
„energie”.
2.Cuvintele subliniate în
versurile „Uita-vei orice chin din zile-apuse (1)”și
„Dar bate-aşa domol Din
aripi (2)”
s-au format prin:
a. derivare (1), derivare
(2).
b. derivare (1),
conversiune (2).
c. conversiune (1),
derivare (2).
d. conversiune (1),
conversiune (2).
3. Sinonimele cuvintelor subliniate în enunțul:
„.Fluturele este un simbol complex și bogat în
semnificații în diverse culturi din întreaga lume” sunt, în
ordine:
a. valori, tradiții.
b. mesaje, educații.
c. sensuri, civilizații.
d. înțelesuri, învățături
4. În secvența:
„Vor înflori curând/ Pe
coastă merii,/ Şi va suna curând/ Ceasu-nvierii”
substantivele sunt pe rând
în cazurile:
a. acuzativ, nominativ,
acuzativ, dativ.
b. acuzativ, nominativ,
nominativ, genitiv.
c. acuzativ, genitiv, nominativ, genitiv.
d. acuzativ, acuzativ,
acuzativ, genitiv.
5. Selectează, din fragmentul următor, trei adjective,
cărora le vei preciza gradul de comparație:
,,Spre deosebire de molii, fluturii
sunt cei mai activi în timpul zilei și sunt, de obicei, viu colorați sau au un
model spectaculos.”
6. Alcătuiește un enunț interogativ, în care
substantivul ,,floare” să fie în cazul dativ (1) și un enunț asertiv, în care
verbul ,,a usca” să fie la modul indicativ, timpul perfect simplu, persoana a
II-a, singular (2).
7. Scrie două fraze în care să completezi enunțul
„Fluturele adult se
hrănește cu nectar de flori”
cu câte o singură propoziție introdusă prin
conjuncție subordonatoare (1) , respectiv adverb relativ (2).
8. Notează, pe spațiile punctate, forma corectă a
cuvintelor subliniate în următoarele enunțuri. Fiecare dintre fluturii din
natură vor/vrea să zboare liber, deci nu fi/fii crud cu micile
vietăți! Natura creează/crează frumusețe, iar acest exemplar ai/ale
cărui/căror aripi pulsează ușor aparține celei de-a doisprezecea/douăsprezecea
specii identificate azi.
SUBIECTUL
AL II-LEA
Scrie un text în care să prezinți mesajul/o semnificație a textului „Spre primăvară” de Ștefan Octavian Iosif.
Poezia „Spre
primăvară” de Ștefan Octavian Iosif este o creație lirică ce surprinde
atmosfera de renaștere a naturii. Versurile descriu trecerea de la iarnă la
primăvară, topirea zăpezii și apropierea unui nou început.
Mesajul poeziei
transmite bucuria renașterii, speranța și optimismul în fața unui nou început
prin exprimarea directă a sentimentelor,
alături de prezenţa eului liric şi a limbajul figurat.
Titlul indică o
mișcare de orientare, o așteptare care se petrece în apropierea unui anumit
moment sau a unei perioade din an. Primăvara nu este doar un simplu anotimp,simbolizează
renașterea speranței, un nou început menit să șteargă tristețea și suferința.
Poezia debutează
cu descrierea trecerii de la iarnă la primăvară. Elementele naturii.„bruma
grea” care se transformă în „strop de rouă” și „merii” care vor înflori exprimă
trezirea la viață. Natura devine un refugiu și un spațiu al purificării, unde
totul este transfigurat de lumina noului anotimp. Natura este percepută ca un
remediu capabil să aducă armonie în sufletul marcat de melancolie.
Eul liric privește natura cu încredere și seninătate,
subliniind certitudinea că frigul,apăsarea „bruma grea” vor dispărea pentru a
face loc vieții și căldurii, echilibrului și armoniei. Primăvara este văzută ca
un „ceas al învierii”, un moment în care totul se trezește la viață și renaște,
transmițând un profund sentiment de liniște și regenerare. La nivelul eului
liric, primăvara exterioară se reflectă într-o primăvară interioară. Aspirația
spre lumină și căldură traduce nevoia profundă de vindecare spirituală și de
uitare a durerilor trecute.Gândul plin de speranță este binefăcător:,, —
Uita-vei orice chin / Din zile-apuse.” Apariția fluturelui marchează momentul
schimbării în sufletul poetului. Zborul său ușor și grațios reflectă starea de
spirit optimistă, o evadare din melancolie și o revenire la armonie,dar
căutarea unei flori,a perfecțiunii este o călătorie spre autodescoperire și curaj
în fața necunoscutului care poate duce la moarte.Și astfel tristețea devine tulburătoare
în anotimpul renașterii. Concluzia poetului este exprimată prin adresarea
directă către sine,un monolog liric:,,vezi
tu”,melancolică: fluturele,simbol al renașterii și al trecerii la o nouă viață,
nu ar fi trebuit să moară în natura nouă,pură.
Versurile creează
o atmosferă caldă, meditativă și reconfortantă. Poezia se remarcă printr-un
ritm vioi și o rimă încrucișată care îi conferă o cadență aparte. Această armonie
muzicală susține trecerea de la starea de tristețe spre o stare de bucurie și
extaz. Eul liric îşi face simţită prezenţa prin verbe la persoana a II-a
singular,imperativ: „uita-vei,vezi.”
Metafora„strop de
rouă” sugerează puritatea și optimismul; antitezele sunt folosite pentru a
sublinia contrastul dintre „bruma grea”,tristețea, greutățile iernii și
„stropul de rouă”:puritatea, lumina primăverii și prin verbele,,să
mori...renaște.” Imaginile vizuale:,, merii...cer aşa senin.. un flutur dă
ocol” subliniază intensitatea sentimentelor transmise prin epitete,,o lume
nouă,senin,domol”, accentuează subiectivismul versurilor şi al exprimării.
