Ne place să cititm cărţi şi să vorbim despre ele.
Adorăm să ne cuibărim mintea şi sufletul printre paginile
volumelor tipărite cu satifacţia că, prin lectură, reuşim să scăpăm de povara
existenţei cotidiene. În ziua de azi, când suntem prinşi în vâltoarea unui
ocean de informaţii de dimensiuni excepţionale, cărţile se ridică cu mândrie
din valurile mediocrităţii informaţionale pentru a-şi croi drum spre inimile şi
minţile cititorilor. Întotdeauna am perceput cărţile ca pe nişte balsamuri ale
sufletului şi m-am hrănit cu convingerea că ele au fost şi vor continua să
rămână surse sigure şi valoroase de consolidare spirituală şi intelectuală.
Este o onoare să scrii cărţi, este o onoare să fi cititor. Arta cititului ia
locul acelei experienţe privilegiate care ne dumireşte în legătură cu virtuţile
infinite ale lecturii. Mai mult, putem înţelege lectura ca pe un act de
mântuire existenţială, dacă asemănăm cărţile cu cei mai credincioşi amici ai
sufletului, care ne sprijină în singurătate, ne ajută să uităm asprimea
oamenilor şi a lucrurilor, ne potolesc patimile şi grijile şi adorm în noi
plictiseala.
Citeşte şi fă ce vrei! - sună legea fundamentală a lecturii.
Citeşte şi deşteptă-ţi mintea, cu ideile, teoriile, legile, cugetările şi
operele marilor spirite ale istoriei şi culturii naţionale şi universale.
Fiecare pagină citită, fiecare volum lecturat e o fărâmă din marele discurs al
lumii - zămislit, la rândul său, din milioane de alte discursuri literare,
istorice, filosofice, ştiinţifice, artistice, tehnice sau socialeconomice. Nu
putem trece prin marea cultură a lumii decât cu o carte în mână. Prin
mijlocirea lor strângem în jurul nostru, lucrurile, locurile, oamenii şi
vremurile. Cărţile ne îndepărtează de ispitele vieţii, ne pun de acord cu noi
înşine, ne îndrumă, atunci când trecem prin momente înşelătoare, ne ajută să ne
exprimăm iubirea atunci când ne îndrăgostim şi ne sunt dascăli fideli şi
exigenţi, atunci când ne propunem să evoluăm. Tot ceea ce e omenesc se găseşte
în cărţi. Înţelepţii care au lăsat mărturii scrise sunt ca nişte drumeţi ce au
străbătut înaintea noastră căile suferinţelor şi ne întind mâna, chemândune
lângă dânşii atunci când ne simţim în restrişte. Înţelepciunea, tristeţea şi
bucuria lumii toată, se află în cărţi. Ele te provocă să gândeşti şi îţi
deschid calea spre experienţe psihologice şi sufleteşti de neimaginat. Odată
intrat în mirajul lecturii, nu mai ai cum să scapi, cărţile te ameţesc cu parfumul binecuvântat al minţii, te prind într-un dans nesfârşit al
cuvintelor şi al gândurilor înţelepte.
Din cele mai vechi timpuri, lectura i-a
smuls pe oameni din negura ignoranţei. Prin conţinutul lor variat, cărţile au
luat locul sutelor de dascăli, ele ne-au transformat, ne-au ajutat să ne găsim
un rost, limpezindu-ne mintea şi sufletul. Prin intermediul cărţilor reuşim să
facem călătorii în trecut, prezent şi viitor şi avem posibilitatea să stăm de
vorbă, atât, cu noi înşine, cât şi, cu lumea întreagă. Nefiind un act gratuit,
lectura produce îmbogăţirea sinelui cu o nouă cunoaştere, cu o modalitate
absolut nouă de receptare a lumii interioare şi exterioare. Atunci când citim,
realizăm un act al lecturii irepetabil şi profund personal. Lectura se produce
prin intermediul unor canale de receptare speciale, şlefuite, în timp, prin
educaţie şi prin parcurgerea permanentă paginilor unor cărţi. Receptarea
mesajului lor presupune participare intelectuală şi afectivă. Receptarea are
loc în contexte individuale şi culturale diferite.
Cadrele
cultural-estetice se modifică permanent, gusturile se schimbă, valoarea
textelor tipărite se modifică în funcţie de anumite criterii axiologice, de
anumite interese intelectuale şi motivaţii psihologice specifice. În urma unor
procese de lectură consecventă şi selectivă, se decantează valorile literare,
se remarcă operele scrise care au atins nivelul desăvârşirii artistice sau
intelectuale.
Prin
urmare, lectura va face parte din modul de a fi al omului contemporan.
