„Fluturii sunt îngerii naturii... ei ne amintesc ce dar este să fii în viață.” 

de ziua bujorului....

 Au înflorit bujorii în grădina mea sub raza caldă-a soarelui de mai în inima de floare cerul a trimis o stea....

 

Legenda spune că, în urmă cu mii de ani, în cetatea Epidaurus s-a născut un zeu hărăzit să guverneze tainele medicinii. Îl chema Esculap, era fiul lui Apollo, zeul luminii, și a fost înzestrat cu puterea magică de tămăduire. Impresionat de soarta oamenilor care mureau la voia întâmplării, secerați de boli, zeul își puse toată știința și puterile în slujba lor. Și astfel, cetatea Epidaurus a devenit ,,cetatea vindecărilor", căci numai aici Esculap împărțea oamenilor harul divin al tămăduirii. Forțele sale erau atât de mari, încât zeul putea lecui fiece suferință și chiar ridica morții din mormânt. Și, în bunătatea sa, zeul a hotărât nu doar să tămăduiască trupurile oamenilor, ci și să le împărtășească din tainele medicinii. În jurul său s-au strâns sute de discipoli care se străduiau din răsputeri să învețe această știință magică a tratării bolilor, a ocrotirii și restabilirii sănătății. Dintre toți, Paeon, un muritor de rând, s-a dovedit atât de destoinic, încât, în scurt timp, ajunse să își depășească maestrul. Faima lui devenise atât de mare, încât oamenii nu mai apelau la Esculap, ci la învățăcelul acestuia. Și, într-o bună zi, însuși Hades și Ares, zei ai Olimpului, răniți în luptă, s-au îndreptat către Paeon, cerându-i să le oblojească trupurile schilodite. Paeon a smuls din grădina sa câteva fire de bujor și a preparat din frumoasa plantă ornamentală un leac tămăduitor cu care le-a spălat rănile, vindecându-i. Aflând toate acestea, Esculap, ros de invidie, s-a mâniat cumplit și a hotărât că trebuie să îl omoare, otrăvindu-l. Însă Zeus, stăpânul suprem al oamenilor și al celorlalți zei, a aflat de planurile lui Esculap și a intervenit. Dar singura cale de a-l salva a fost să îl transforme într-o floare. Aceeași floare cu care Paeon îi tămăduise pe cei doi zei: bujorul.

Aceasta este legenda bujorului și a denumirii sale științifice – Paeonia( bujorul este recunoscut peste tot în lume ca fiind o plantă cu efecte terapeutice alese.)

Astăzi 

test(parțial rezolvat),,Sufletul satului” și ,,Elogiu satului românesc''de Lucian Blaga

 

TEXTUL 1

,,Copilo, pune-ţi mânile pe genunchii mei.
Eu cred că veşnicia s-a născut la sat.
Aici orice gând e mai încet,
şi inima-ţi zvâcneşte mai rar,
ca şi cum nu ţi-ar bate în piept,
ci adânc în pământ undeva.
Aici se vindecă setea de mântuire
şi dacă ţi-ai sângerat picioarele
te aşezi pe un podmol de lut.

Uite, e seară.
Sufletul satului fâlfâie pe lângă noi,
ca un miros sfios de iarbă tăiată,
ca o cădere de fum din streşini de paie,
ca un joc de iezi pe morminte înalte.”

                                                     (Lucian Blaga, Sufletul satului)

*podmol, podmoluri, s. n. (Pop.) (în context) Prispă (de pământ). ♦ Vatră de lut pe care este clădit cuptorul în unele case țărănești

TEXTUL 2

,,Satul trăieşte în mine într-un fel mai palpitant, ca experienţă vie. Sunt fiu de preot – toată copilăria, o fantastic de lungă copilărie, adolescenţa, întâia tinereţe până la vârsta de douăzeci şi atâţia ani le-am petrecut, cu întreruperi impuse de nomadismul sezonier al şcolarului, la sat sau în nemijlocită apropiere, în orice caz în necurmat contact cu satul natal. Sufletul, în straturile cele mai ascunse ale sale, mi s-a format deci sub înrâurirea acelor puteri anonime, pe care cu un termen cam pedant m-am obişnuit să le numesc „determinante stilistice” ale vieţii colective. Ceea ce şcoala românească sau străină au adăugat cred că n-a putut să altereze prea mult o substanţă sufletească modelată după nişte tipare cu atât mai efective, cu cât se impuneau mai inconştient şi mai neîntrerupt. Şcoala felurită, a noastră şi uneori mai puţin a noastră, mi-a înlesnit doar distanţarea contemplativă, care mi-a îngăduit să vorbesc cu oarecare luciditate despre realitatea sufletească a satului şi despre tiparele ei. Voi vorbi, prin urmare, despre satul românesc, nu ca un specialist, care şi-a potrivit în prealabil metodele în laborator şi porneşte pe urmă să examineze pe din afară un fenomen. Voi vorbi despre satul românesc din amintire trăită şi făcând oarecum parte din fenomen. Voi încerca în puţine cuvinte să actualizez mai ales ceea ce copilul ştie despre sat şi despre orizonturile acestuia. Copilăria petrecută la sat mi se pare singura mare copilărie. Cine nu priveşte în urma sa peste o asemenea copilărie, mi se pare aproape un condamnat al vieţii (cer scuze tuturor citadinilor de faţă pentru această afirmaţie!). Copilăria şi satul se întregesc reciproc, alcătuind un întreg inseparabil. S-ar putea vorbi chiar despre o simbioză între copilărie şi sat, o simbioză datorită căreia fiecare din părţi se alege cu un câștig. Căci, pe cât de adevărat e că mediul cel mai potrivit şi cel mai fecund al copilăriei e satul, pe atât de adevărat e că şi satul, la rândul lui, îşi găseşte suprema înflorire în sufletul copilului.          

(,,Elogiu satului românesc'', Lucian Blaga, în ,,Recurs la patrimoniu'', Nr. 2, Anul XXVII)

1.Notează două elemente ce aparțin arhitecturii tradiționale, raportându-te la textul 1.

2. textul 1-Satul este făuritorul:

a) veșniciei.

b) gândului.

c) mirosului de iarbă.

d) jocului de iezi.

3. Lucian Blaga vorbește despre copilărie din perspectiva:

a) unui fiu de preot.

 b) unui poet.

c) unui specialist.

d) amintirii trăite.

4. Poezia ,,Sufletul satului” de Lucian Blaga evidențiază:

a) un dialog cu o copilă.

b) un tablou de natură specifică satului.

c) vindecarea sufletului.

 d) nostalgia după spațiul sacru al satului.

5.                                                                                          corect---------------incorect

Vocea lirică se adresează mamei.

Scriitorul își petrece copilăria în contact permanent cu satul natal.

Copilăria petrecută în spațiul rural e marea copilărie.

Copila crede că veșnicia s-a născut la sat.

Copilăria și satul nu alcătuiesc un întreg.

Satul e mediul propice copilăriei.

6. Prezintă, în două-trei enunțuri, semnificația figurii de stil din versurile:

             „Sufletul satului fâlfâie pe lângă noi,

              ca un miros sfios de iarbă tăiată.”

,,sufletul satului”(metafora)este viața pură,proaspătă,curată este asemenea unui duh, suflare venită din altă lume,poate este suflul misterios care ,,fâlfâie"(personificare),flutură,trece ca o boare a trecutului,a amintirii. În versul următor sufletul,suflarea,spiritul satului misterios este comparat cu mireasma purificatoare,ușoară,, un miros sfios de iarbă tăiată”—epitete ale jertfei, ale unei vieți întrerupte.

7. Prezintă o temă comună celor două texte, valorificând câte un element de conținut.

Tema comună celor două texte este nostalgia locului fabulos al satului, în care omul își poate regăsi puritatea,începutul.În ambele texte întoarcerea în satul minunilor echivalează cu o revenire în Paradisul originar; poetul dorește să descifreze misterul satului,tărâmul ireal,sufletul Universului.

Satul este un univers al sensibilității plin de poezie: mirosul ierbii, fumul, jocul iezilor pe morminte deschid spațiul veșniciei.,,Sufletul satului” trece ca o nalucă,imaginea lui se asociază cu aceea a,,ierbii   taiate",simbol al jertfirii vietii.Apropierea de ,,sufletul satului" are loc printr-un adevărat ritual cu gestul tipic al mărturisirii religioase. ,,Eu cred ca veșnicia s-a născut la sat" este o credință că nemurirea sufletului, taina mare există în lucruri mărunte:,,mirosul sfios de iarbă tăiată, cădere de fum din streşini de paie, un joc de iezi pe morminte înalte.” ,,sufletul satului” reunește viata și moartea într-o eternă unire.

În al doilea text, tot Lucian Blaga aduce un elogiu satului românesc, devenit o entitate de sine stătătoare, nemuritoare.Autorul analizează raportul dintre satul natal și copilărie ca un întreg inseparabil. Vocația religioasă a tatălui sunt amprentele personale care îl leagă pe autor de subiectul expunerii.Chiar dacă școala l-a distanțat de lumea satului,aducându-i lecții noi de viață,nu i-a putut schimba sufletul despre,, realitatea sufletească a satului şi despre tiparele ei.”Autorul afirmă că adevărata copilărie este cea petrecută la sat,acolo copilul și satul devin un întreg,o unitate strânsă:satul îi deschide sufletul copilului fiind mediul potrivit și oferindu-i  posibilităţi variate de dezvoltare. 

8. Crezi că spațiul rural este paradisul copilăriei? Justifică-ți răspunsul în 50-100 de cuvinte, valorificând textul 2.

  Satul devine suflet pentru mulți oameni, are alte dimensiuni existenţiale, mult mai profunde decât orice altă entitate a Universului, este parte integrantă din fiinţa neamului. Acolo omul îşi simte viața ca o înaintare legănată, iar timpul are un alt ritm.Satul este văzut ca vatră statornică a neamului românesc şi ca o sursă nesecată de linişte, mântuire, vindecare sufletească. Satului îi sunt asociate valori umane specifice: cumpătare, profunzime, inocenţă, simplitate.Satul, semn al veşniciei, este un mijloc de recuperare a fiinţei umane bântuite de nelinişti.

  Da, cred ca și Lucian Blaga că o copilărie va fi marcată de autenticitate,mai ales școala îi oferă copilului,ce a cunoscut lumea satului,să vadă adevărata realitate altfel decât ceilalți copii.În sat orice copil găsește adevăratele valori care-i modelează sufletul,comunitatea satului este puternică ca şi sentimentul exploziv al libertăţii. Indiferent de spaţiu şi timp, de loc sau istorie, bucuriile simple ale copilăriei sunt deschise în lumea aceea simplă a satului  

9. Asociază poezia ,,Sufletul satului” de Lucian Blaga cu un alt text literar studiat, prezentând o valoare culturală comună, prin referire la câte o secvență relevantă din fiecare text.

   Și pentru Ion Creangă,autorul ,,Amintirilor din copilărie”și pentru Lucian Blaga satul este locul cel mai important și mai frumos din lume.Lui Creangă apartenența la această lume a satului îi definește copilăria,iar legătura indisolubilă cu satul natal o găsim în metafora prin care se autodefinește ,,Ia, am fost si eu in lumea asta, un boț cu ochi, o bucată de humă însuflețită din Humulești.” Lumea satului este pentru Nică un univers al jocurilor cu frații săi sau cu ai megieșilor,la săniuș, la scăldat.Pentru Blaga în,,Sufletul satului”,metaforă a permanenței,găsește locul de vindecare a rănilor lăuntrice prin întoarcerea la vârsta eternă a satului ,,eu cred că veșnicia s-a născut la sat”,locul unde se făurește lumea fără de moarte,timpul veșnic, centrul universului spiritual.Suflarea locului poartă puritatea si prospetimea venită parcă din alta lume.

  În ,,Amintiri”satul este locul unde Nică cunoaște primele rigori ale școlii, participă la datinile și obiceiurile specifice, face pozne. Legătura sufletească a lui Nică cu satul său natal este evidențiată cu tristețe când trebuie să-l părăsească, pentru a pleca la școala de popi,lăsând în urmă ceea ce-i este drag: tot farmecul și frumusețea vieții rurale. Blaga însă trăiește stări de melancolie cu privire la destinul satului:,,inima-i zvîcnește mai rar” relevă atitudinea de prețuire față de sat.

În ambele fragmente există o valoare culturală comună dragostea și recunoștința pentru satul ca centrul universului lumii celor doi autori.

B.

1. Sunt corect despărțite în silabe cuvintele:

a) se-zo-nier, ac-tua-li-zez;

b) se-zo-ni-er, ac-tu-a-li-zez;

c) se-zo-ni-er, ac-tua-li-zez;

d) se-zo-nier, a-ctu-a-li-zez.

2. Numărul de litere și de sunete al cuvintelor subliniate din secvențele:

„Aici se vindecă setea de mântuire”; „Uite, e seară” este:

 a) 4 litere, 5 sunete; 1 literă, 1 sunet;

 b) 4 litere, 4 sunete; 1 literă, 2 sunete;

c) 4 litere, 3 sunete; 1 literă, 2 sunete;

 d) 3 litere, 3 sunete; 1 literă, 1 sunet.

3. Seria care conține doar cuvinte formate prin compunere este:

 a) orice, mântuire.

b) douăzeci, despre.

c) zvâcnește, cădere.

d) rar, înalte.

4. Sinonimele potrivite pentru cuvintele subliniate în fragmentul

„Copilăria petrecută la sat mi se pare singura mare copilărie” sunt:

 a) întâmplată, remarcabilă;

b) produsă, valoroasă;

c) trăită, adevărată;

d) locuită, gigantică.

5. . Rescrie fragmentul următor, trecând verbele de la perfect compus la perfect simplu:

„Şcoala felurită, a noastră şi uneori mai puţin a noastră, mi-a înlesnit doar distanţarea contemplativă, care mi-a îngăduit să vorbesc cu oarecare luciditate despre realitatea sufletească a satului şi despre tiparele ei.”.

6. Alcătuiește o propoziție afirmativă în care verbul „a vorbi” să se afle într-o construcție reflexiv-impersonală (a) și o propoziție negativă, în care verbul predicativ „a găsi” să se afle într-o construcție pasivă (b):

7. Scrie opinia ta despre copilărie sub forma unei fraze alcătuite din două propoziții principale aflate în raport de coordonare copulativă.

8. Enunțurile următoare reprezintă gânduri despre poezie. Rescrie enunțurile, corectând greșelile de orice natură.

Întreabă-mă ce este poezia și-ți v-oi scrie versuri. Întreabă-mă ce înțeleg prin versuri și-ți voi recita pe Eminescu pe Alexandri, pe Arghezi, altfel nu voi știi să mă exprim în totalitate. A-și putea definii poezia ca muzică a sufletului.

SUBIECTUL AL II-LEA

Imaginează-ți că ai vizitat un muzeu al satului în aer liber. Redactează un text narativ, în care să prezinți o întâmplare din timpul vizitei, integrând o secvență explicativă și una dialogată.

  Senzaţia pe care am avut-o vizitând un muzeu al satului din nordul țării a fost aceea pe care o avea și poetul Octavian Goga, care spunea: „Eu cred că mai întâi a fost satul şi după aceea au venit dealurile din jur, ca să păzească frumuseţea asta”, pentru că am înțeles că toate obiectele din muzeu pot fi asociate cu diferite meșteșuguri și caracteristici ale gospodăriei ţărăneşti tradiționale, văzute în calitatea lor de expresii grăitoare ale spiritualității românești.

 Am  văzut o serie de produse de la ii, covoare, ouă încondeiate, icoane, ceramică tradițională și decorativă, produse brodate, bijuterii, toate cu măiestrie expuse, până la articole din sticlă, lemn.

-Am fost și-n alt muzeu la noi în oraș,mă mândresc în fața celor de lângă mine.

-Dar aici sunt numai gospodării din Transilvania,îmi spune ghidul ce este în spatele meu.

Da,acesta este un prilej de a mă afla cât mai aproape de mai multe meșteșuguri de artă populară și tradiții ale satului transilvănean. Muzeul este ,,al satului”, deoarece are forma unui sat cu case autentice; au pridvor, sunt acoperite cu șindrilă, au pereți din bârne de lemn, pardoseală interioară din pământ bătut sau din scânduri și sunt ridicate pe socluri de piatră. Fiecare stâlp, grindă, balustradă este sculptată cu motive tradiționale transilvănene.Toate gospodăriile sunt mobilate, utilate și decorate cu obiecte autentice:farfurii din ceramică, prosoape atârnate pe pereți, icoane pe sticlă, lăzi de zestre, țesături din lână sau bumbac. Gospodăria transilvăneană era alcătuită la modul general din: casă, șură cu grajd (sau șopron), cămară de alimente, coteț pentru porci, magazie pentru știuleți de porumb.

Multe case sunt împrejmuite cu garduri, unele din nuiele împletite altele din scânduri de lemn prelucrate. Uimit m-am oprit în fața unor porți mari autentice,sculptate cu motive ale vieții, puternic decorate.Fac cunoștință cu meșterii cioplitori,spre aceștia m-am îndreptat și văd cum lemnul se supune mâinilor îndemânatice.

-Am văzut asemenea porți mărețe când am fost în Maramureș,îi spun prietenului meu.

-Te invidiez,eu le-am desenat la ora de desen,oftează el și mă privește cu simpatie.

 Tot în acestă zonă am văzut o biserică de lemn din Maramureș, cu turla ei înaltă construită în anul 1722. Este deschisă şi toți suntem poftiţi să-i trecem pragul,întâmpinați de un prot zâmbitor, poposim câteva minute în semiîntunericul tăcut în care abia pătrunde o rază de lumină prin ferăstruicile înguste, împodobite cu ştergare cusute de mână. De-o parte şi de alta a altarului sunt expuse veşminte preoţeşti şi vechi costume maramureşene, hainele bune în care se îmbrăcau cu respect sătenii în zilele de sărbătoare.Preotul ne spune că aici ţine slujbe la marile sărbători sau sunt găzduite concerte şi expoziţii.Pe pajiștea dinaintea bisericii sunt așezate scaune în semicerc și apar de după copaci mulți muzicanți cu diferite instrumente,se așază,iar dirijorul se înclină spre noi,vizitatorii,și concertul începe.Recunosc ,,Rapsodia română” a lui George Enescu și din pomii bătrâni păsări nenumărate acompaniază ritmul muzicii.E minunat,e ca-n poveștile de demult,iar luna apare încet luminând totul cu raze ca de argint.

 

 

 

 

au înflorit castanii!!!!!!!!!!!

 

E vremea castanilor în floare. Nu sunt atât de mulţi precum teii. Dar sunt magnifici.
De câte ori privesc la castanul înflorit de la fereastra mea, cu mici piramide perfecte, nenumărate, de flori albe, ca de nisip, pornesc într-o călătorie imaginară prin Egiptul antic, prin Egiptul meu. Şi prin cel al lui Eminescu: „Nilul mişcă valuri blonde pe/ câmpii cuprinşi de maur/ Peste el cerul d- Egipet,/ desfăcut în foc şi aur.”
Ce arhitect iscusit e copacul de-a construit atâtea piramide prin frunzele lui!...
Fiecare dintre flori e o mică Piramidă. Baza pătrată cu patru laturi care se unesc într-un punct se rotunjeşte în forma florii de castan, pentru a face loc celeilalte asemănări, cu o lumânare, neaprinsă, veşnic în aşteptare, gata să se ofilească degrabă.
E atâta bucurie în imaginea unui castan înflorit, încât aş deschide braţele să-l îmbrăţişez, uitând că fiecare piramidă îngroapă un faraon.
Noaptea, în castanul meu se reflectă luna, iar ziua, soarele se aşază blând, probând razele primăverii. Când plouă, stropii alunecă peste piramidele albe, făcând mai uşoară, mai lină, călătoria mea cu ochii deschişi sau „larg- închişi”.
Mi-e drag castanul meu, încât aş dori, ca-ntr-un „vis vegetal”să înflorească şi iarna, ca să mă bucur, ca să te bucuri.
În sfârșit,a venit primăvara, de atâţia castani înfloriţi.
Şi declar castanul de la fereastră una dintre cele şapte minuni ale lumii mele.

test: ,, ( Minunea”, RJ Palacio--fragment) și despre FAMILIE

 

Textul 1

,,Ceea ce mă face să mă simt mai bine e că ştiu că asta îi doare şi pe părinţii mei, că aşa îi simt pe ei. Ei mi-au spus că, atunci când mă văd că sufăr, suferă şi ei, iar asta mă face să mă simt mai bine, pentru că nu vreau să fiu singurul care suferă din cauza asta. Nu ştiu cum ar fi să nu am o familie care să mă iubească şi să aibă grijă de mine. Şi nu doar familia mea, ci şi familia mea extinsă. Bunica mea, unchii mei, verii mei – toţi se simt la fel ca părinţii mei. Dacă aş fi fost singur, aş fi trăit cu teama că nu voi fi capabil să trec prin asta. Dar pentru că am oameni care mă iubesc în viaţa mea, oameni care s-au străduit să mă facă să mă simt bine când au văzut că nu mai pot face faţă, am putut să mă descurc. De fapt, nu ştiu cum s-ar descurca cineva fără oameni care să îl iubească. Fără cineva care să îţi spună că eşti special, că eşti deosebit, că meriţi să fii fericit. Şi, ştiţi ce e cel mai important? Când vine vorba de asta, nu contează cine te iubeşte, ci că eşti iubit. Într-adevăr, nu contează cine îţi oferă dragostea, ci faptul că o primeşti. Pentru că, atunci când o primeşti, înseamnă că eşti suficient de important pentru cineva încât să se îngrijească de tine, să aibă grijă de tine şi să te protejeze. Şi asta nu poate fi decât bine. Dar mai mult decât atât, în cazul meu, familia mea mi-a oferit o mulţime de oportunităţi de a fi eu însumi, să mă descopăr pe mine însumi şi să-mi dezvolt abilităţile. M-au încurajat să fiu creativ, să explorez lucruri noi şi să îmi urmez visurile. Şi asta m-a ajutat să mă dezvolt şi să devin cine sunt astăzi. Aşa că, pentru mine, familia înseamnă mult mai mult decât simpla dragoste şi protecţie. Ea înseamnă, de asemenea, libertatea de a fi cine vrei să fii şi de a face ceea ce vrei să faci, fără teama de a fi judecat sau respins. Şi, într-un fel, asta m-a făcut să fiu mai puternic, să am mai multă încredere în mine şi să ştiu că pot face faţă oricărei situaţii. Pentru mine, familia este locul în care mă simt în siguranţă şi acceptat, locul unde mă pot întoarce oricând am nevoie de sprijin şi de alinare. Şi, în cele din urmă, familia mea este cea care m-a învăţat să iubesc şi să fiu iubit, ceea ce înseamnă totul pentru mine.”                                                                          ( ,,Minunea”, RJ Palacio)

Textul 2

,,Familia este unul dintre cele mai importante aspecte ale vieții copiilor. Este locul în care aceștia învață despre lumea din jurul lor, despre valorile și principiile morale și despre cum să relaționeze cu ceilalți oameni. Copiii care au o familie solidă și iubitoare au șanse mai mari de a se dezvolta în adulți sănătoși și echilibrați. În acest articol, vom discuta despre importanța familiei în viața copiilor. Un mediu sigur și securizant Familia oferă un mediu sigur și securizant pentru copii. Este locul în care aceștia se simt confortabil și în siguranță. O familie solidă și iubitoare îi ajută pe copii să se dezvolte într-un mediu fără teamă sau anxietate. Copiii care se simt iubiți și acceptați de către părinții lor au mai multă încredere în ei înșiși și în lumea din jurul lor. Modelul pentru relațiile viitoare Familia este primul model pentru relațiile viitoare ale copiilor. Dacă un copil crește într-un mediu în care relațiile sunt bazate pe dragoste, respect și comunicare deschisă, atunci acesta va fi mai probabil să își construiască relații pozitive și sănătoase în viitor. În schimb, dacă un copil crește într-un mediu în care relațiile sunt toxice și neplăcute, acesta poate ajunge să aibă probleme în relațiile din viața de adult. Dezvoltarea emoțională și socială Familia este locul în care copiii își dezvoltă abilitățile sociale și emoționale. Aceștia învață despre relațiile sociale și cum să interacționeze cu ceilalți oameni. Familia oferă un cadru pentru copii să învețe cum să se descurce în situații dificile și cum să își exprime emoțiile într-un mod sănătos. Valorile și principiile morale Familia este unul dintre cele mai importante locuri în care copiii învață despre valorile și principiile morale. Prin intermediul familiei, copiii învață despre respect, empatie, responsabilitate și alte principii morale importante. Acestea sunt valori care îi vor ajuta să navigheze prin lumea de adult și să își construiască o viață pozitivă și plină de sens. Familia are un rol esențial în dezvoltarea copiilor. Un mediu iubitor și sigur îi ajută pe aceștia să se dezvolte în adulți sănătoși și echilibrați, cu abilități sociale și emoționale dezvoltate și cu valorile și principiile morale bine conturate.”                                                                            (wikipedia.ro)                                                                       

1.Notează, din textul 1, doi termeni din câmpul lexical al familiei

2.Ce înseamnă familia pentru Auggie?

a)Un loc în care se simte în siguranță și acceptat;

 b) Un loc în care se simte constrâns și judecat;

c) Un loc în care nu se simte iubit și respectat;

d) Un loc în care se simte singur și neajutorat; 

3.Care este unul dintre cele mai importante aspecte ale vieții copiilor?

 a) Prietenii;

b) Mâncarea;

c) Familia;

d) Jocurile. 

4. Ce oferă familia copiilor?

a) Un mediu competitiv ;

b) Un mediu sigur și securizant ;

c) Un mediu strict;

d) Un mediu agitat.

5.                                                                corect                               incorect

Un copil poate învăța dintr-o familie iubitoare să construiască relații pozitive.

Băiatul a învățat singur să iubească.

Doar mama și tatăl înteleg prin ce trece Auggie.

Abilitățile artistice sunt învățate de copii in familie.

Valorile și principiile morale sunt invățate la școală.

Respectul, empatia, responsabilitatea sunt asimiliate in familie.

6. Precizează, în unu-trei enunțuri, o trăsătură a personajului-narator identificată în fragmentul de mai jos şi mijlocul de caracterizare utilizat, ilustrându-l cu o secvență relevantă:

 „Aşa că, pentru mine, familia înseamnă mult mai mult decât simpla dragoste şi protecţie. Ea înseamnă, de asemenea, libertatea de a fi cine vrei să fii şi de a face ceea ce vrei să faci, fără teama de a fi judecat sau respins. Şi, într-un fel, asta m-a făcut să fiu mai puternic, să am mai multă încredere în mine şi să ştiu că pot face faţă oricărei situaţii.”.

  Monologul personajului-narator este o destăinuire,o mărturisire,o definire proprie,sentimentală a familiei unde simte,,libertatea”de a exista ca ființă adevărată,de a realiza orice își dorește nesupus,acceptat.Și astfel poate deveni încrezător,convingător în viață.Este o caracterizare indirectă realizată prin mărturisirea inteligentă la persoana întâi a gândurilor personajului,iar firul narativ este cursiv,sincer.

7. Prezintă o legătură care se poate stabili, la nivelul conținutului între primul și cel de-al doilea text.

În ambele texte este tema familiei,locul armoniei între părinți și copii:personajul narator din primul text mărturisește că nu se simte niciodată singur,părinții au aceleași trăiri cu el:,,când mă văd că sufăr, suferă şi ei”,la fel simte și din partea familiei extinse și astfel se poate descurca,fără a se simți  singur,iar prin încurajările celor din jur se poate dezvolta. De aceea familia îi oferă siguranţă şi acceptare,sprijin și liniște și mai ales iubire,,familia mea este cea care m-a învăţat să iubesc şi să fiu iubit, ceea ce înseamnă totul pentru mine.”

 Și în al doilea text nonliterar se arată importanța familiei în viața copiilor care înseamnă,,un mediu sigur și securizant,confortabil și în siguranță”unde copiii,,se simt iubiți și acceptați,își dezvoltă abilitățile sociale și emoționale.”Familia  învață copiii despre relațiile sociale și cum să interacționeze cu ceilalți oameni.ȘI astfel vor deveni adulți sănătoși și echilibrați.                                                            

8. Consideri că familia are un rol important in dezvoltarea unui copil? valorifică textul 1.

Familia constituie mediul în care copilul se naşte, trăieşte primii ani ai existenţei,se dezvoltă şi se formează pentru viaţă. Ea reprezintă un prim instrument de reglare al interacţiunilor dintre copil şi mediul social. Are rolul central de asigurare a condiţiilor necesare trecerii prin stadiile de dezvoltare ale copilăriei şi care stau la baza structurării personalităţii individului.

  Astfel consideră și personajul narator din primul text și da,cred asemenea lui că un copil se simte bine când vede că părinții pot lua asupra lor suferința unui copil,ca să nu nu se simtă singur.Și ceilalți din jur îl pot susține,iar el nu simte nicio teamă,doar iubire,susținere.Cred că oricărui copil îi place să se simtă special,deosebit,fericit și atunci contează că se știe iubit,protejat,îngrijit,că primește dragoste,că este important pentru familie.Familia îi oferă copilului ocazii să-și dezvolte aptitudinile,să-și realizeze speranțele cu încredere și-atunci învață ce înseamnă libertatea,siguranța de a fi acceptat de cei din jur.Familia i-a dat iubire,iar copilul a primit-o,dezvoltându-se ca adult sănătos și echilibrat.

9 Asociază fragmentul din „Minunea” de RJ Palacio cu un text literar ce aparține literaturii universale, prezentând o valoare morală/culturală comună, prin referire la câte o secvență relevantă din fiecare text.

                Iată un fragment potrivit din romanul,,Inocenții”de Ioana Pârvulescu:

La fel ca în textul,,Minunea” și aici se arată importanța familiei care este primul model pentru copiii. Copiii,personaje din roman, cresc într-un mediu în care relațiile sunt bazate pe dragoste, respect și comunicare deschisă,între ei există relații pozitive și sănătoase.Părinții, chiar dacă mereu erau cufundați în grijile lor, au investit în copii cele mai valoroase lecții, i-au învățat ce înseamnă iubirea, responsabilitatea, consecvența, comunicarea, acceptarea, toleranța, gândirea rațională și comportamentul în societate. „Mama ne-a învățat că lăcomia nu numai că strică omenia, poate să omoare.” Această povață a mers la braț cu copiii,personaje din roman.Autoarea își îndreaptă privirea spre tatăl căruia cu iubire îi face portretul. „M-am uitat la tata, care avea și el părul ondulat pieptănat pe spate, ceea ce scotea la iveală o frunte înaltă, la fel și tatăl verilor mei, doar că al lui era drept.”Comportamentul tatălui pune în valoare puterea exemplului personal, capabil să ducă la o conduită pozitivă din partea copiilor săi. Citind des, tatăl devine un adevărat model pentru copii, care tind, la rândul lor, să-i imită comportamentul, iar vizitele împreună la librării îi apropie sufletește. Datorită acestei afecțiuni, copiii se află pe muchia ce leagă copilăria de maturitate. „Tatăl și mama redau cu măiestrie stări sufletești, fapte de viață de la cele mai banale la cele mai solemne.”

Și aici familia este locul în care copiii se simt în siguranţă,este locul unde se pot întoarce oricând au nevoie de sprijin şi de alinare,înseamnă totul pentru pentru fiecare dintre ei.

B.

1. În enunțul „ Ei mi-au spus că, atunci când mă văd că sufăr, suferă şi ei”, există:

 a) doi diftongi.

b) trei diftongi.

c) doi diftongi și un hiat

d) trei triftongi

2. Seria care cuprinde doar cuvinte derivate este:

a) copilărie, părinților;

 b) întelesesem, orice

c) sprijinul, înțelegere.

 d) pretențios, maturizare

3. Sinonimele cuvintelor subliniate în secvența

„ Dar mai mult decât atât, în cazul meu, familia mea mi-a oferit o mulţime de oportunităţi de a fi eu însumi” sunt:

a) multe, provocări

b) șanse, diversitate

c) varietate, șanse

d) grămadă, alegere

4. Există o relație de polisemie între cuvintele

 a) Colega mea s-a pornit și nu s-a mai oprit din vorbit / Mașina a pornit fără probleme.

 b) Unde ai fost azi? / Undele formate pe suprafața apei sunt spectaculoase;

 c) Este o persoană familiară./ Avem o problemă familială de discutat;

 d) Sunt focusat in atingerea scopului./ Copiii sunt concetrați pe ce explică profesorul.

5.Selectează, din fragmentul următor trei tipuri de pronume diferite precizând felul lor.

 „Ceea ce mă face să mă simt mai bine e că ştiu că asta îi doare şi pe părinţii mei.”

6. Alcătuiește o propoziție negativă, în care substantivul „mama” să îndeplinească funcția sintactică de nume predicativ și o propoziție exclamativă, în care pronumele posesiv „ai mei” să aibă funcția sintactică de atribut.

7. Transcrie propozițiile subordonate din fraza următoare și precizează felul acestora:

„ Gândindu-mă, mi-am dat seama că eram responsabil să am grijă de oamenii care și-au pus speranțele în mine și m-au sprijinit în permanență.”

8. Rescrie secvența următoare corectând greșelile :

 Defapt vroiam să-ți spun care sunt visele mele și ce î-mi doresc să obțin din ultimile luni ale acestui an.

 

PRINCIPALELE MESAJE ȘI LECȚII POZITIVE pe care le-am desprins din cartea și  filmul,,MINUNEA”:

1.       Alege să fii bun!

Fiecare din noi ar trebui să-i aprecieze pe cei din jur pentru ceea ce sunt, nu pentru felul în care arată. Fiecare ar trebui să se comporte ca un prieten BUN cu adevărat, ce-și ajută camaradul la nevoie și nu-l vorbește de rău.

2.       Vorbele pot răni foarte tare!

Vorbele împrăștiate la întâmplare printre colegi pot sfâșia inima unui copil care se simte permanent izolat și batjocorit.

3.       Niciodată să nu renunți! Să ai încredere în tine!

E greu. Sunt momente în care cei apropiați te dezamăgesc, sunt zile în care toți din jur îți par împotrivă, când suferi și pare că nimeni nu te înțelege. Dar să nu renunți să crezi în tine și să mergi mai departe!  

4.       Să te porți frumos și să vorbești cu bunătate nu costă nimic!

E atât de simplu: să te porți frumos și să vorbești frumos cu cei din jur. Exact cum ți-ar plăcea și ție să se poarte ceilalți, să spui exact ce ți-ar plăcea și ție să auzi.
E atât de simplu și totuși…atât de greu învață copiii lecția bunătății!

5.       Familia îți vrea binele întotdeauna!

Când îți pare că toți ceilalți sunt împotriva ta, când cei din jur par să aibă numai vorbe grele…există întotdeauna doi oameni care-ți vor binele: părinții!
                         Discuțiile deschise între părinți și copil pot să vindece răni adânci.

 

RECAPITULARE II

 

1.a.transcrie două pronume diferite pe care le vei preciza:

     ,,-Cine să-i pedepsească,domnule?”

   b.transcrie trei adjective aflate în cazuri diferite,precizează-le:

      Oamenii acele țări erau drepți,harnici și milostivi,așa cum nu găseai în alte capete ale lumii.

    c.rescrie enunțul astfel încât pronumel nehotărât să devină adjectiv pronominal nehotărât:

       ,,fiecare dintre noi are propriul său înger”...

    d.transcrie trei substantive aflate în cazuri diferite pe care le vei preciza:

        Era luminat de mii de mii și mii de lumânări,care pluteau prin aer pe deasupra a patru mese lungi la care se așezaseră deja ceilalți oameni.

     e.transcrie trei verbe aflate la moduri diferite,precizează-le:

         Asta-i o poveste pe care aș putea să v-o spun,dacă m-ați asculta.

      f.transcrie trei substantive în cazuri diferite pe care le vei preciza:

          Mamaie ne recita poezii de când era copil sau când tataie ne istorisea amintiri războiului...

      g.transcrie din textul următor: un verb la perfectul simplu;un substantiv în acuzativ; un pronume relativ în nominativ:

          Cu labele făcu semn de neputință în lături.Duse dreapta la frunte,apoi la inimă,din nou la frunte și din nou la inimă.Acolo era ceva stricat,care nu mai mergea.

      h.transcrie trei substantive cu funcții sintactice diferte,precizează-le:

            ,,Puțin ne importă dacă aceste trei dame se hotărăsc a părăsi locul lor spre a veni în capitală numai de hatârul fiului și nepotului lor.”

      i.transcrie două adjective menționând cazul lor:

              ,,Odinioară, pe meleagurile acestea, stăpânea un sat gospodar.”

       j. transcrie două verbe cu funcție sintactică diferită:

                O poți găsi această inteligență și la o ființă care n-are  curajul de a se exprima.  

2.a.Rescrie propoziția,punând verbul la timpul mai mult ca pefectul:

      ,,tâlharii pândeau seara la țărm.”

3.a.alcătuiește un enunț asertiv în care substantivul,,stăpân”să aibă funcția sintactică de complement prepozițional și un enunț interogativ să aibă fucția sintactică de complement direct.

    b.alcătuiește un enunț negativ în care adjectivul,,românească”să fie nume predicativ și

                            un enunț interogativ în care substantivul,,povețe”să fie complement direct.

     c.alcătuiește un enunț exclamativ în care substantivul,,vrajă”să fie subiect

                           un enunț exclamativ în care pronumele,,ei”să fie complement prepozițional

      d.alcătuiește un enunț în care substantivul,,han”să fie circumstanțial de loc și

                               un enunț în care substantivul,,Ancuța”să fie nume predicativ.

      e. alcătuiește un enunț asertiv în care substantivul,,copilărie”să fie nume predicativ

                               un enunț interogativ în care pronumele,,cine”să fie subiect.

       f.alcătuiește un enunț în care un pronume nehotărât să fie nume predicativ

                              un enunț în care un adjectiv pronominal posesiv să fie atribut adjectival.

       g.alcătuiește un enunț în care substantivul,,țară”să fie atribut genitival

                               un enunț în care să utilizezi o formă de supin cu funcția de subiect.

      h. alcătuiește un enunț asertiv în care substantivul,,trenul”să fie complement indirect și

                               un enunț interogativ în care substantivul,,familie”să fie subiect.

      i.alcătuiește un enunț în care să se regăsească un substantiv cu prepoziție în genitiv.

      j.alcătuiește un enunț asertiv în care substantivul,,uliță”să fie complement prepozițional

                             un enunț interogativ în care un pronumele relativ să fie complement indirect.

      k. alcătuiește un enunț asertiv în care un pronume personal să fie complement indirect

                              un enunț exclamativ în care un substantiv să fie subiect.

      l.alcătuiește un enunț în care un pronume posesiv să fie subiect

                             un enunț în care un adverb să fie circumstanțial de mod.

4.a.transformă construcția activă din enunțul:

       Hary văzu un tavan ca de catifea neagră presărat cu stele .....în construcție pasivă.

    b. transformă construcția activă din enunțul:

        Hanul ocupă un rol crucial în desfășurarea acțiunii................. în construcție pasivă.

     c.formulează un enunț cu o construcție refexivă.

     d.transformă construcția activă din secvența:,,...dumnealor,frumos gătite,împreună cu tânărul Goe,așteaptă .......trenul”....într-o construcție pasivă.

5.a.Precizează tipul de raport sintactic:

        Stătea și se uita în gol....

      b.alcătuiește o frază în care va fi o subordonată atributivă careva avea ca termen regent substantivul,,zid”.

       c.transformă cuvântul subliniat din secvența:

        ,,Și gândirea mea furată se tot duce-ncet la vale”în propoziție subordonată,numește-o.

       d. scrie un îndemn colegului tău,pentru a-l convinge să citească o carte de mitologie sub forma unei fraze:o propoziție principală,o propoziție circumstanțială de scop,o propoziție atributivă.

       e.transcrie propozițiile din fraza următoare,precizând felul acestora:

        ,,Și nucul acesta era nucul meu,fiindcă eu eram cel din urmă vlăstar al celor cari îngropaseră la rădăcina lui o comoară.”

       f.arată felul propozițiilor din fraza următoare:

        ,,Acasă,mergeam în camera mea,de pa a cărei fereastră vedeam tot orașul până-n zare,mă-ntindeam pe lada de la studio și citeam până se întuneca de tot și nu mai deslușeam literele.”

6.a.Completează spațiile cu forma corectă a cuvintelor din paranteze:

      Astfel,..........................(a se simți-gerunziu)în siguranță,nu mai puțin de câteva sute de pirați s-au adăpostit aici,inclusiv........................cunoscut-superlativ relativ de superioritate)pirați,Laurent de Graff și Henry Morgan.

    b. Probabil......................(mare-superlativ relativ)colecționar de basme din folclor a fost Ion Creangă,care, printr-un limbaj foarte pitoresc..............(a da viață-perfect compus)unor povești clasice.

    c.Dacă în copilărie.............(a avea acces-mod condițional-optativ,perfect)la cărțile cu Harry Potter,sunt convins că nu doar copilăria,ci și tinerețea,maturitatea și bătrânețea mea............(a arăta-condițional-optativ,perfect)alfel.

     d..................(a plăcea-condițional-optativ,prezent)să asculte poveștile..................(care-cazul acuzativ)le spuneau drumeții la han.

     e.Copiii..........(care-caz genitiv)bunici locuiesc la țară sunt fericiți...............(a petrece-conjunctiv,prezent)vacanțele în natură.

      f.Prietenii..............(nostru-adjectiv pronominal posesiv)sunt interesați de soarta urșilor polari............(care-caz acuzativ)au citit în revistă.

      g.Te rog...............(a veni-conjunctiv prezent,persoana a 2a)la mine;mi-(a plăcea-condițional-optativ,prezent)să ne uităm la un film documentar.

      h.Colegii............(nostru-număr plural)..............(care-caz acuzativ)îi apreciez au dat dovadă de îngăduință față de comportamentul lui Goe.

      i.............(frumoase-superlativ relativ de superioritate)piese de teatru................(construcție pasivă,perfect compus)după operele lui Caragiale.

      j.El a reușit în viață..........(datorită/din cauza)educației.............(care-caz acuzativ)a primit-o din copilărie.

      k.Mănăstirea............(care-caz genitiv)legendă am citit-o m-.........(a impresiona-perfect compus).

 

 

alt test ușor:,,Cireșarii”de Constantin Chiriță(fragment) și ,,Raftingul,Snowshoeingul,Zorbingul”

―,, Cum o s-o rezolvăm?... Victor a găsit soluţia cea mai bună, exact înainte de termen. Nu-i aşa?... Ei, acum să te văd, Ionel! Ia spune, cu ce este egală o barcă?... Nu-ţi mai nenoroci creierii, mamă dragă. Îţi spun eu: cu o plută!

Chipul lui Ionel se adumbri:

― Cu pluta?! Dar ar fi o imprudenţă, o nesocotinţă, o... o... o prostie, pur şi simplu. Ori mergem echipaţi cum trebuie, ori renunţăm la expediţie. Dacă în loc de aparate tefefe aş fi adus şi eu nişte goarne?

Privirile tuturor se îndreptară către Victor şi în ele se putea citi dorinţa unei replici tăioase. Dar Victor nu răspunse imediat. Până la un anumit punct era şi el cam de aceeaşi părere cu Ionel. Înţelesese de la bun început că pluta era o soluţie de ultim moment, poate nu chiar cea mai rea, dar care îi împingea pe calea unor riscuri, cel mai mare fiind acela de a împotmoli undeva expediţia. Greoaie, greu de manevrat, greu de oprit, greu de transportat prin locurile fără apă, greu de strecurat prin albii înguste, pluta putea să devină un chin pentru tineri, dar de aici până la a renunţa la o expediţie pregătită cu atâta migală şi dorită cu atâtea visuri era o cale imensă. Nu! Un asemenea gând nu trebuia să încolţească în mintea nimănui.

― Dacă nu găsim altă soluţie mai bună, vom fi nevoiţi s-o încercăm pe asta, se hotărî Victor. Cine ştie?... Poate că acolo, la faţa locului, pluta va fi mai necesară decât o barcă.

― Victor are dreptate! ţâşni Maria. La expediţie nici nu mă gândesc să renunţ. Mă duc singură dacă voi nu vreţi. Şi Dan, şi Ursu, şi Lucia răspunseră prin aceleaşi afirmaţii categorice. După o clipă de încruntare izbi şi Ionel aerul cu pumnul:

― Să vă spun drept, şi eu m-am gândit la fel. Bineînţeles, nu vom fi atât de nesăbuiţi ca să ne băgăm în tot felul de capcane. De altminteri, nici cu o barcă n-am fi în cea mai deplină siguranţă...

― Dacă ne-am lua după tine, nu pierdu prilejul Maria, nici cu un submarin n-am fi în siguranţă... adică în cea mai deplină siguranţă. Nici cu un cuirasat...

― Ce ştii tu despre submarine şi cuirasate? se enervă Ionel. Vezi-ţi de hârţoagele tale cu inimi şi săgeţi... cu dor, şi amor, şi omor, şi... Cearta era gata. În ochi licăre ascuţite, ca nişte fulgere prevestind nişte trăsnete... dar Lucia deveni fără voia ei un miraculos paratrăsnet:

― Mi se pare că aveţi nevoie de o barcă, nu?... O barcă uşoară, frumoasă, încăpătoare...

― Te-ai trezit şi tu, o privi Dan compătimitor.

― Cred că ai dreptate. M-am trezit. Dar numai eu m-am trezit, pentru că voi toţi dormiţi... Şi cum mai dormiţi!... Totuşi, nu înţeleg cum de nu visaţi în somn... barca lui Petrăchescu... barca vânătorului... Cireşarii făcură nişte ochi ca la iarmaroc. Dan îşi arse o palmă peste frunte de răsună toată curtea şi-l făcu pe Tic să scoată, intrigat, capul afară din butoi. Noroc că nu-l zări nimeni.

― Petrăchescu! ţipă Dan. Sfântul Petrăchescu! Sfânta barcă de cauciuc a lui Petrăchescu! Santa Lucia!... Cum de nu ţi-a trecut ţie prin minte, nesfîntule Dan!... Mamă dragă, ce barcă!... Uşoară ca un fulg şi încăpătoare ca un autobuz.

Dar cine nu cunoştea barca lui Petrăchescu! Cine n-o admirase! Petrăchescu o găsise cu ani în urmă într-una din peregrinările lui cinegetice. Fusese ascunsă într-o colibă pustie, în timpul războiului, nu se ştie de cine, şi uitată acolo. O barcă într-adevăr sfîntă, cum spusese Dan, adică exact ceea ce le trebuia cireşarilor pentru misterioasa lor expediţie.

― Oare-o să ne-o dea Petrăchescu? se auzi vocea timidă, dar foarte realistă a lui Ursu.

Toată lumea zice că vînătorul e cam într-o ureche”...

                                                       ( ,,Cireșarii—Cavalerii florii de cireș”de Constantin Chiriță)

Textul 2

,,Raftingul este un sport practicat pe apele repezi ale unor râuri și necesită spirit de aventură,curaj și dorința de a experimenta ceva nou.Denumirea provine de la bărcile gonflabile fabricate din materiale foarte rezistente ce pot fi folosite în aproape orice condiții și pot trece peste orice obstacol.În cursul unei turre de rafting echipajul trebuie să-și coordoneze mișcările,de aceea acest sport este utilizat de multe ori în programe de team building.O altă caracteristică este riscul scăzut,poate fi folosit și pentru așa-zise ture de familie.

  Snowshoeing este un alt tip de sport practicat în aer liber,specific zonelor turistice montane,care presupune mersul pe zăpadă afânată cu ajutorul unor rachete prinse de talpă,care îți vor distribui greutatea pe o suprafață mai mare,astfel încât să nu te scufunzi în nămeți.Ca și în cazul raftingului,practicarea acestui sport presupune explorarea unor zone din natură mai frecventate de turiști,uneori chiar sălbatice.

 Pentru a practica acest sport ai nevoie de snowshoes,un tip de încălțăminte exterioară care prezintă un cadru larg(ca o rachetă de tenis)pentru a distribui greutatea persoanei pe o suprafață mai mare.Proiectate,pentru  a se potrivi peste pantofi sau cizme,acestea sunt un accesoriu ușor pentru oricine se bucură deja de drumeții.

  Zorbing este un sport extrem extins care-și are originea în Noua Zeelandă și constă în rostogolirea unei persoane aflată într-o sferă transparentă de mai multe dimensiuni(de la 2,6 până la 3,8m diametrul exterior)pe un teren în pantă sau pe apele unui lac.Acesta este un sport extrem pentru senzațiile de rotire și de aparentă imponderabilitate pe care le oferă.

 Balonul cu care se practică acest sport este o minge gonflabilă de dimensiuni foarte mari,din material termoplastic poliuretanic transparent,foarte flexibilă și cu rezistență sporită la zgârieturi și temperaturi extreme.În interior,persoana va fi susținută de de un ansamblu de curele confecționate dintr-un material foarte rezistent.”

                                                                                                              (www.wikipedia.ro)

==Menționează tiparul textual din fiecare dintre fragmentele de mai jos:

a.,, ,, ― Dacă nu găsim altă soluţie mai bună, vom fi nevoiţi s-o încercăm pe asta, se hotărî Victor. Cine ştie?... Poate că acolo, la faţa locului, pluta va fi mai necesară decât o barcă.

― Victor are dreptate! ţâşni Maria. La expediţie nici nu mă gândesc să renunţ. Mă duc singură dacă voi nu vreţi.”

   Tiparul textual este dialogat(este folosit dialogul ca mod de expunere) redă un schimb de replici dintre două personaje:Victor care vorbește cu glas hotărât despre o soluție pe care o va încerca și anume,, la faţa locului, pluta va fi mai necesară decât o barcă”,iar celălalt personaj,Maria,îl aprobă,își impune decizia de a nu renunța la .expediție.

Începutul replicilor este marcat cu linie de dialog,intonația este marcată prin semnul întrebării și al exclamării,este folosită adresarea directă: ,,voi nu vreţi.”

 

b.,,Pentru a practica acest sport ai nevoie de snowshoes,un tip de încălțăminte exterioară care prezintă un cadru larg(ca o rachetă de tenis)pentru a distribui greutatea persoanei pe o suprafață mai mare.Proiectate pentru a se potrivi peste pantofi sau cizme,acestea sunt un accesoriu ușor pentru oricine se bucură deja de drumeții.”

  Tiparul textual este explicativ:oferă informații,detalii despre,,un tip de încălțăminte exterioară”necesar pentru un anumit sport și explică necesitatea acestui accesoriu pentru drumeții ușoare.Cuvintele sunt specifice sportului:,,snowshoes-o rachetă de tenis”folosite într-o exprimare neutră:verbe la modul infinitiv:,,a practica,a distribui,a se potrivi”;verbe la timpul prezent:,,prezintă,sunt.” Conținutul textului este prezentat ca fiind real și verificat.

==prezintă o relație care se poate stabili între cele două fragmente.

În ambele texte este tema călătoriei.Astfel în primul text un grup de prieteni pleacă într-o expediție și discută aprins despre necesitatea unei bărci sau înlocuirea acesteia cu o plută pentru străbaterea în siguranță a unor ape.În cele din urmă găsesc soluția salvatoare:Petrăchescu,vânătorul,avea o barcă de cauciuc,, O barcă într-adevăr sfântă, cum spusese Dan, adică exact ceea ce le trebuia cireşarilor pentru misterioasa lor expediţie.”

   În textul al doilea text nonliterar sunt prezentate informații despre trei sporturi mai deosebite,extreme(cu nume de origine engleză,americană) pentru oamenii dornici de mișcare: raftingul,, un sport practicat pe apele repezi ale unor râuri”, snowshoeingul,, mersul pe zăpadă afânată cu ajutorul unor rachete prinse de talpă ”; zorbingul,, un sport extrem care constă în rostogolirea unei persoane aflată într-o sferă transparentă pe un teren în pantă sau pe apele unui lac.”

  În ambele texte tinerii,oamenii sunt dornici de călătorii cu diverse mijloace:barcă sau plută,rachete de mers pe zăpadă,balon din plastic,totul pentru a cunoaște,a afla ce este dincolo de ce este obișnuit,normal.

==consideri că aventurierii sunt conștienți de riscurile la care se supun?

Pentru mulți tineri sau mai mult decât tineri nu există nimic mai plăcut decât exercițiile fizice și prietenia,dar ei caută și altceva care să le ofere mai mult: sporturile extreme.Sunt conștienți sau nu de riscurile acestor sporturi, ei totuși vor să-și cunoască limitele fizice și mentale,se întreabă dacă sunt capabili să transforme teama într-o experiență pozitivă,consideră că astfel își îmbunătățesc încrederea în sine.Vor cu insistență să plece în expediție asemenea,cireșarilor”,care discută în contradictoriu pentru găsirea unei bărci sau plută.Este dorința de aventură,de a găsi situații neobișnuite,de a pleca spre locuri necunoscute,excepționale,de a descoperi mistere.Poate nu sunt conștienți de pericole,dar dorința de aventură este nestăpânită.Cred că nu toți,,aventurierii”sunt conștienți de pericolele la care se supun voit sau nu,că uneori există riscuri neprevăzute,că pot fi chiar tragedii,dar își spun că pot eroi învingând tot ce este nedescoperit,tainic. Adolescenții,,cireșari”sunt dornici de a înfrunta neprevăzutul cu orice mijloace de transport,dorința de aventură este mai presus de orice risc ar întâlni.

==asociază fragmentul din textul 1 cu un alt text literar,prezentând o asemănare și o deosebire dintre ele.

Fragmentul din romanul ,,Cireșarii" îl pot asocia cu un pasaj din romanul,,Ocolul pământului în 80 de zile"de Jules Verne, tema lor comună fiind spiritul de aventură al unor tineri și dorința de a deveni exploratori. Diferența dintre cele două texte este că în textul ,,Cireșarii" copiii exploratori pleacă într-o expediție științifică și caută o barcă cu care vor străbate un râu,iar în,,Ocolul pământului în 80 de zile" Phileas Fogg, un gentlemen puţin ciudat din Londra, pleacă într-o călătorie în jurul lumii îcare va dura 80 de zile,traversează Asia,Pacificul,ajunge în America și află că vaporul care-l readuce în Anglia plecase.Găsește totuși un mic vas,îl cumpără,arde toate părțile din lemn și după multe aventuri ajunge la Londra și câștigă pariul.Asemănarea dintre personajele textelor este spiritul de aventură,dorința de cunoaștere,persevernța în îndeplinirea scopurilor propuse.Și adolescenții și călătorul englez sunt dornici de a înfrunta neprevăzutul cu orice mijloace de transport,dorința de aventură este mai presus de orice risc ar întâlni.

==Participi la expediție alături de cireșari; scrie un text narativ care să cuprindă o continuare a acțiunii fragmentului,vei avea o secvență dialogată și una descriptivă. 

Gata!am găsit barca cu care vom pleca în expediție,am aflat că Petrăchescu era un tip ce umbla haihui,se credea vânător,dar niciodată nu vânase nimic.Acum însă ne  întrebam unde ține barca și cum îl vom convinge să ne-o dea nouă,unor adolescenți.

Am pornit în căutarea lui întrebând pe cine ne ieșea în cale.În fața noastră a apărut un drum care trecea printr-o livadă cu pomi plini de flori albe ,de parcă norii alburii ai cerului coborâseră să se odihneacă pe crengi.Dincolo de livadă drumul se oprea într-un crînguşor cu străluciri şi fâlfâiri de beteală argintie. Atâta fru­mu­sețe nu mai văzusem și,uitând de barcă ne-am oprit să admirăm priveliștea.

-Haideți,că drumul este acesta,am auzit un glas poruncitor.

Și în șir am pornit,iar în fața noastră a apărut o clădire din scânduri care adăpostea un planor,iar undeva lateral era o barcă pneumatică verde cu două lopeți alături.

-Asta-i barca noastră!am șoptit și toți priveau uimiți spre interior,de unde a apărut un bărbos cu șapca trasă pe ochi.

-E Petrăchescu,a șoptit cineva.

-Salutați-l,să părem civilizați.

Noi însă amuțiserăm,dar apoi încet,încet am început să-i povestim despre expediția noastră,despre dorința de a descoperi peștera unde cândva se adăposteau urșii și unde poate vom găsi desene,obiecte vechi.

Omul a zâmbit și ne-a promis că ne va da barca dorită și chiar va veni cu noi să ne ajute să trece râul dinaintea peșterii.Apoi am refăcut planul expediției și am hotărât plecarea în dimineața următoare.