Textul 1
TABLOUL I
Sufrageria familiei
Cristian. E o încăpere simplă, dar foarte îngrijită. Se vede mâna de gospodină
a doamnei Cristian. [...] E în mai, spre seară. La ridicarea cortinei, Puiu
doarme în fotoliu cu o carte pe genunchi.
CATINCA (servitoarea [...] familiei, 60 de ani. Încă
vioaie şi vrednică. Intră şi trânteşte uşa cu putere, fără să observe pe Puiu).
PUIU (sare ars. E un băiat de şaptesprezece ani.
Crescut parcă numai în sus. Nu are deloc alura sportivă a băieţilor de vârsta
lui.)
CATINCA (observându-l): Aaa! Dormeai?... (Îi pare rău că l-a trezit aşa de brusc.)
PUIU: Ei, aş! Unde
vezi că dormeam? Învăţam. Învăţam... cu ochii închişi.
CATINCA (maliţioasă):
Păi, da! Că cu ochii închişi se vede mai bine...
PUIU: Te cred... Toate lucrurile se văd mai bine cu ochii
închişi, când te gândeşti la ele atent... CATINCA: O fi, acu’ după moda nouă...
Înainte, cu ochii închişi, ştiu că nu vedeau decât orbii... (Familiar) Ia cărţile de acolo că trebuie
să pun masa... [...]
PUIU (luându-şi
cărţile): Ah! Cum le-aş mai pune pe foc, Catinco dragă...
CATINCA: Dumneata? Să-ţi pui cărţile pe foc?... Haida-da!
„Nu există”... După ce stai toată ziua cu nasul în ele.
PUIU: Şi totuşi, o să vezi cum le pun pe foc... După
bacalaureat... Le incinerez în bloc..
CATINCA: Vorbe...
Cineva care a luat premiul întâi în toate clasele, nu-şi arde niciodată
cărţile... Le leagă, le păstrează, cum păstrează decoraţiile ăi de termină
războaiele cu viaţă. [...]
PUIU: Ba nu! Vorbesc pentru că m-am plictisit să mai
învăţ... Ce nevoie am eu de Cicero şi de Catilina? Ce mă priveşte pe mine cu ce
e egală tangenta de A sau suma pătratelor catetelor?
CATINCA: Mă rog. Omul trebuie să-nveţe de toate...
PUIU: Pentru ce?
CATINCA: Ca să ştie... [...]
PUIU: Catona din Uttica ar mânca la „pâinea zilnică”,
astăzi şi, în schimb, Milică Dumitrescu, logodnicul soră-mii, câştigă o avere
vânzând accesorii de automobil... Ia întreabă-l pe Milică cine e Filip al
II-lea? O să-ţi răspundă că e băiatul lui Filip cu reprezentanţa de automobile
şi că-i zice al II-lea ca să se deosebească de Filip I, frate-său mai mare,
care e tot extrema dreaptă în nu ştiu care echipă de fotbal...
CATINCA: Doamne fereşte! De ce te legi acuma şi de domnul
Milică?
PUIU: Nu mă leg. Îl citez... Milică îmi impune respect...
Fiindcă are prăvălie şi, în loc să se omoare cu Cicero, moare după Magda, după
soră-mea...”
(Tudor Muşatescu,, Întâmplări din capitală”)
Textul 2
,,Stres,
anxietate, nopți petrecute învățând, toate acestea sunt familiare studenților
și elevilor care se pregătesc pentru perioada examenelor.
Timpul petrecut învățând este crucial pentru un rezultat
cât mai bun la examene. Fie pentru admitere, bacalaureat, sesiune, licență sau
disertație, emoțiile nu au cum să lipsească din peisaj. [...] Emoțiile din
această perioadă sunt normale. Însă atunci când intensitatea lor devine foarte
mare, pot cauza o serie de probleme. [...]
Eliminarea emoțiilor nu este un scop în sine. Și nici nu
este posibil deoarece este uman să simțim emoții, agitație, nervozitate. [...]
Cel mai important este să cunoaștem faptul că putem trăi
cu emoțiile acestea. Că, chiar dacă nu le putem controla în totalitate, putem
să învățăm tehnici de gestionare a lor. Emoțiile pot fi integrate în experiența
noastră și utilizate pentru a ne atinge scopurile.
În perioada de
studiu intens stresul este inevitabil. Studenții au de învățat atât de mult
încât ajung să creadă că vor ajunge la liman cu greu. Chiar și cu câteva luni
înainte sau mai mult la elevii conștiincioși, materia poate să pară
interminabilă și să îi copleșească.
Efectele stresului pot fi distinse la
nivel fizic, psihic și comportamental. Astfel, apar îngrijorări, gânduri și
scenarii catastrofale: dacă nu voi putea să învăț tot? cu ce să încep? dacă nu
reușesc să învăț toată algebra azi nu voi avea timp să termin și voi pica
examenul?
Aceste scenarii
[...] produc inevitabil anxietate. Produc o stare de tensiune și agitație
constantă dominată de temeri multiple și de simptome fiziologice: apare
tensiune în corp, mușchi încordați, dureri de cap, de spate, de mâini; apare o
stare de oboseală prezentă mai tot timpul; capacitatea de concentrare se diminuează,
mintea fuge și parcă nu poți înțelege ce citești; memorarea informației este
mai greoaie, fiind necesar să citești de mai multe ori un text pentru a-l
reține; starea emoțională este instabilă, treci de la o emoție la alta foarte
ușor, ești ușor iritabil(ă); pofta de mâncare scade, iar drept consecință poate
apărea pierderea în greutate; calitatea somnului scade și ea.
Stresul și anxietatea legată de examene sunt
strâns conectate între ele. Cu câteva tehnici de reducere a stresului și
anxietatea se va regla.
Avem câteva lucruri principale pe care le putem face: în
primul rând trebuie să avem grijă de noi, apoi să dormim îndeajuns, să ne
relaxăm și să ne planificăm eficient materiile de studiu și timpul.”
(Cum
să faci faţă stresului şi anxietăţii din perioada examenelor, fragment preluat
de pe site-ul psihosensus.eu )
A.
1. Completează spaţiile punctate cu informaţiile din
textul 1.
Catinca, servitoarea familiei Cristian, are .......de
ani, iar Puiu se pregăteşte pentru examenul de .............
2. Încercuieşte litera corespunzătoare răspunsului
corect, valorificând informaţiile din textul 1. Acţiunea se petrece în luna:
a. martie. b. aprilie. c. mai. d. iunie.
3. Încercuieşte litera corespunzătoare răspunsului
corect, valorificând informaţiile din textul 2. Stresul se manifestă mai intens
în legătură cu:
a. o singură
materie de studiu. b. perioadele de examene. c. modul în care învaţă elevii. d.participarea la anumite activităţi.
4. Încercuieşte
litera corespunzătoare răspunsului corect, valorificând informaţiile din textul
2
Sub influenţa
stresului, capacitatea de concentrare:
a. fuge. b. este greoaie. c. se diminuează. d. este
instabilă.
5. Notează „X” în dreptul fiecărui enunţ pentru a stabili
dacă este adevărat sau fals, bazându-te pe informaţiile din cele două texte
Textul 1
Enunţul Adevărat Fals
Puiu neagă că dormea la intrarea Catincăi în sufragerie.
Catinca strânge cărţile lui Puiu.
Catinca susţine că omul se poate descurca fără să înveţe.
Textul 2
Enunţul
Adevărat Fals
Emoţiile din perioada examenelor sunt normale.
Stresul poate avea efecte la nivel comportamental.
Există tehnici de
reducere a stresului.
6. Precizează, în minimum două enunţuri, un rol al
notaţiilor autorului din textul 1, ilustrându-l cu o secvenţă relevantă.
Didascaliile (indicațiile scenice) sunt
elemente specifice textului dramatic, menite să îndrume jocul actorilor și să
sprijine viziunea regizorală. Pentru cititor ele sunt importante, pentru că îl
ajută să-și imagineze acțiunea. Didascaliile vin în completarea replicilor
personajelor, aducând informații despre cronotop (spațiul și timpul
întâmplărilor) și despre personaje (statutul, înfățișarea, acțiunile,
gesturile, mimica, vocea etc.).
Didascaliile pot fi
de două feluri:
-ample (apar la
începutul unui act și conturează decorul scenic, atmosfera, lista de personaje)
-și cele din
metatext (care conțin indici comportamentali și gestuali prin care se surprinde
tipologia personajelor).
În fragmentul dat
sunt indicații scenice, care acompaniază și completează replicile personajelor,
aducând informații și sugestii importante pentru înțelegerea textului.
Prima dintre ele
conține o descriere a locului acțiunii: ,,Sufrageria
familiei Cristian. E o încăpere simplă, dar foarte îngrijită. Se vede mâna de
gospodină a doamnei Cristian. ”
Urmează notarea
timpului:,, E în mai, spre seară. ”și
prezentarea atitudinii unui personaj:,,La
ridicarea cortinei, Puiu doarme în fotoliu cu o carte pe genunchi.”
O altă indicație
scenică o prezintă pe Catinca,rolul ei în familie,,servitoare”,o descrierea
sumară:,, vioaie şi vrednică.”; Intră şi trânteşte uşa cu putere, fără să
observe pe Puiu--această didascalie nu are rol decât pentru cititor, se
semnalează că trebuie să fie atent la gestul personajului.
O altă indicație
scenică ce urmează îl prezintă prin caracterizare directă pe următorul
personaj:Puiu-vârsta,descrierea văzută de autor:,, E un băiat de şaptesprezece ani. Crescut parcă numai în sus. Nu are deloc
alura sportivă a băieţilor de vârsta lui.
Există indicații
scenice care arată atitudini ale femeii:regret, ironie,naturalețe.
În concluzie, în
acest fragment, prin folosirea didascaliilor, autorul transmite regizorului și
actorilor indicații privind jocul scenic,conflictul subtil dintre personaje,
dar sugerează și cititorului căi de interpretare a textului.
7. Prezintă , un element de conţinut comun celor două
texte date, valorificând câte o secvenţă relevantă din fiecare text.
Un element comun
celor două texte este învăţatul înainte de examene cu manifestări diferite ale stresului.
În textul 1,Puiu care este surprins,,cu ochii închiși”motivează că astfel poate
învăța și vedea totul mai clar.Este sătul de atâta învățătură,promițând că
,,după bacalaureat” va arde cărțile.Replica celuilat personaj este
încurajatoare:,, Cineva care a luat premiul întâi în toate clasele, nu-şi arde
niciodată cărţile... Le leagă, le păstrează, cum păstrează decoraţiile ăi de
termină războaiele cu viaţă.”Puiu este într-o dispoziție nefericită,starea de
încordare în care se află este copleșitoare și de aceea izbucnește nervos:,, m-am
plictisit să mai învăţ.” În perioada de
studiu intens personajul simte că stresul este inevitabil.
În textul 2,este
relevată situația emoțiilor dinaintea examenelor,acestea trebuie
gestionate,controlate,,pentru a ne atinge scopurile.”Interesante sunt efectele
stresului care pot duce la anxietate,o stare fizică și psihică neplăcută.Dar
acestea pot fi controlate,reglate,așa cum personajul Catinca încearcă simplu să
demonstreze.
8. Crezi că un elev poate depăşi stresul provocat de
examene? Justifică-ţi răspunsul la întrebarea dată, valorificând textul 2.
Stresul este definit ca reacție a unei persoane față de
exigențele și sarcinile cărora trebuie să le facă față, precum teste, examene,
evaluări, prezentări orale . Stresul tinde să apară atunci când simți că
cerințele care ți se impun depășesc capacitatea ta de a le îndeplini. Fiecare
persoană gestionează stresul în felul său și reacționează diferit la stres.
Unii au o capacitate mai mare de a face față situațiilor stresante, în timp ce
alții devin ușor copleșiți și se pot confrunta cu o varietate de simptome,
inclusiv dureri de cap și de stomac, neliniște sau lipsă de concentrare. Nu
examenul în sine provoacă neapărat stres, ci convingerea că există un
dezechilibru între cerințele de la examen și abilitățile curente ale elevului.
Acest decalaj duce la anumite modele de gândire, cum ar fi negativitate și
senzație de copleșire. Stresul este rezultatul reacției noastre la evenimente
exterioare, nu este neapărat despre evenimentele în sine. Stresul perceput are
un impact major asupra bunăstării mentale în rândul elevior.
De aceea cred că este important să înțelegem modul în
care diferitele surse de stres sunt legate de bunăstarea mentală și care sunt
măsurile și modalitățile eficiente de gestionare a stresului. Stresul poate
face ca sarcinile și subiectele de la examene să pară mult mai greu de rezolvat
decât sunt în realitate.În textul 2 se arată că
există o legătură între ,,stresul și anxietatea legată de examene”,fiind
necesare,,câteva tehnici de reducere a stresului și anxietatea se va regla... trebuie
să avem grijă de noi, apoi să dormim îndeajuns, să ne relaxăm și să ne
planificăm eficient materiile de studiu și timpul.”
În concluzie,
trebuie înțeles acest mecanism pe care fiecare om îl are instalat în corpul său
de la natură. Și trebuie să fie găsit echilibrul, deoarece prea mult stres îi
poate afecta performanța, dar o anumită doză de stres ajută să rămâi motivat și
concentrat.
9. Asociază fragmentul din,, Întâmplări din capitală” de
Tudor Muşatescu cu un alt text literar studiat la clasă sau citit ca lectură
suplimentară, prezentând o valoare comună, prin referire la câte o secvenţă
relevantă din fiecare text.
,, Pe vremuri, după ce-mi terminasem studiile
universitare şi aveam de acum un rost, şedeam în gazdă la o babă care închiria
camere mobilate. Baba era cumsecade, casa liniştită, iar eu prea puţin ocupat
exterior, în timpul zilei. Scăpat de grijile diplomelor, citeam pentru mine, de
plăcere. Pe seară, ieşeam în oraş, cutreieram librăriile şi anticăriile, iar
ziua pe arşiţă (era vară) şedeam în casă şi citeam. O altă babă ar fi putut fi
mulţumită. Nu făceam nici zgomot, nicio dezordine şi nu pătam prin aducere de
tinere fete în casă reputaţia imobilului la care par a ţine atât (dar se
prefac) văduvele. De fapt, baba nu era nemulţumită, ci intrigată. În repetate
rânduri ea căuta să mă descoasă. Eu îi plăteam chiria nu regulat, ci anticipat,
dar vedeam că baba avea bănuiala că n-am nicio ocupaţie serioasă şi că aş putea
s-o păgubesc mai târziu.
— Maică – zicea ea – n-ai dumneata frate, prieten, om
care să te vadă?
— Ba am, dar ce nevoie să vină aici?
— Ei, mai vorbeşti, mai petreci, ca tinerii: aveam pe un
elev de administraţie, tare mai era vesel, bată-l norocul, cânta şi vorbea
toată ziua. De la el am gramofonul. Veneau aici toţi prietenii lui, beau bere,
glumeau.
— Eu sunt ocupat.
— N-ăi fi bolnav cumva! La vârsta asta tinerii sunt cam
slabi de piept.
— Ba sunt sănătos
tun, nu vezi?
— Sănătate să dea Dumnezeu! – declara baba, văzând că nu
mă poate dovedi.
Altă dată însă iar mă ispitea:
— Greu e cu dumneavoastră până isprăviţi cartea. O să dai
examenele şi ai să scapi de ponos. Am avut chiriaşă tot în odaia asta o
studentă. Doamne, ce mai citea! Citea şi lua aspirină, lua aspirină şi citea.
Da’ a terminat şi s-a şi măritat, şi acum e bine, la rostul ei. Ai să termini
şi dumneata odată, cu voia lui Dumnezeu.
Baba, şireată, vorbea aşa de repede, că n-o puteai
întrerupe
. — Dar nu ţi-am spus că am terminat de mult, că sunt
licenţiat? Sunt chiar profesor. Altfel din ce ţi-aş plăti chiria?
— O fi, o fi, dacă zici dumneata. Şi i-am arătat babei
atâtea acte, încât s-a convins. Dar apoi iar m-a sâcâit:
— Grea meserie şi profesoratul ăsta dacă trebuie să
citeşti mereu. Copiii citesc, d-ta citeşti!
Într-o zi însă mi-a spus vorba memorabilă:
— Tot mai înveţi, maică?
— Cum asta ?
— Păi dacă zici că ai terminat, ce tot înveţi mereu? Nu
ţi-ajunge atâta şcoală? Şcoală primară, liceu, universitate, ţi s-o fi acrit şi
dumitale. Acum mai pune-te şi dumneata pe trai, c-a trecut vremea învăţăturii.
— Dar eu nu învăţ,
cocoană, eu citesc.
— Ei, citeşti! Dacă citeşti, nu înveţi? Să stau eu toată
ziua cu nasul în cărţi! N-a fost chip s-o scot pe babă dintr-ale ei”…
(G. Călinescu,,Tot mai înveți, maică?”(Jurnalul literar”, nr. 26, 25
iunie 1939 - fragment)
Asociez fragmentul din textul 1 cu o scriere a lui George
Călinescu,,Tot mai înveți,maică?”
Iată un text fundamental, genial şi memorabil. Autorul nu
are nevoie să comenteze cele povestite. Sunt două continente, două lumi, care
se ciocnesc. Impactul e atât de puternic, încât orice explicaţie e de prisos.
Textul prezintă o conversație între autor și proprietara
casei unde locuia, o bătrână numită baba, care îl întreabă constant de ce tot
citește și învață, deși a terminat de mult studiile, întrebându-l:„Tot mai
înveți, maică?”. Bătrâna nu înțelegea rostul lecturilor și al învățăturii
continue, mirându-se că un om care a trecut prin școală, liceu și universitate
își mai pierde vremea cu atâtea cărți:
— Greu e cu dumneavoastră până isprăviţi cartea. O să
dai examenele şi ai să scapi de ponos.”
În textul
1,personajul Puiu este în antiteză cu tânărul de mai sus,dorește să termine de
învățat,considerând învățătura o obligație,vrea să-și ia examenele și să-și
arunce cărțile.Replica personajului Catinca este tăioasă,supărătoare și îi
corectează atitudinea printr-un sfat înțelept, simplu: ,,Dumneata? Să-ţi pui
cărţile pe foc?... Haida-da! „Nu există”... După ce stai toată ziua cu nasul în
ele. ... ...Cineva care a luat premiul întâi în toate clasele, nu-şi arde
niciodată cărţile... Le leagă, le păstrează, cum păstrează decoraţiile ăi de
termină războaiele cu viaţă.”
Cele două
personaje deși învață continuu sunt preocupate diferit de învățătură:unul nu
obosește învățând,celălalt dorește să termine cu învățătura,pentru a avea o
viață liniștită. Alături sunt două femei :una nedumerită de rostul
învățăturii,cealaltă povățuitoare în binele învățăturii.
B.
1.Conţin diftong ambele cuvinte din seria:
a. „nouă”, „stai”.
b. „familiei”, „sufrageria”.
c. „dormeai”, „vedeau”.
d. „automobile”, „deosebească”.
2.Cuvintele subliniate în fragmentul
„Cineva (1) care a luat premiul întâi în toate
clasele, nu-şi arde niciodată (2) cărţile...”
s-au format prin:
a. derivare
(1), derivare (2).
b. b.
compunere (1), compunere (2).
c. c.
compunere (1), derivare (2).
d. d. derivare (1), compunere (2).
3.Cuvântul subliniat în
fragmentul:
„trebuie să avem grijă de noi,
apoi să dormim îndeajuns”
are sensul:
a. cumva.
b. oarecum.
c. eficient.
d. suficient.
4.Seria în care cuvintele
subliniate sunt omonime este:
a. „Că cu ochii închişi
se vede mai bine...”; Ochii ţinţa şi nimerii din prima încercare.
b. „apare tensiune în corp”; Soarele se
iveşte dintre nori.
c. „trebuie să avem grijă de noi”; Are
pantofi noi.
d. „Milică îmi impune respect...”;
Îl tratează cu dispreţ.
5. Precizează valoarea morfologică a
cuvintelor subliniate în fragmentul următor:
„Avem câteva lucruri
principale pe care le putem face”.
6. Alcătuieşte o propoziţie
negativă, în care verbul „a rămâne” să aibă valoare copulativă (1) şi un enunţ
exclamativ, în care substantivul „carte”, la singular, să fie în cazul genitiv
(2)
7. Transcrie propoziţiile
subordonate din fraza următoare, precizând felul acestora:
„Cineva care a luat premiul
întâi în toate clasele, nu-şi arde niciodată cărţile... Le leagă, le păstrează,
cum păstrează decoraţiile ăi de termină războaiele cu viaţă.”
8. Enunţul următor reprezintă
mesajul lui Puiu către Milică. Rescrie enunţul, corectându-l!
Dragă Milică, Ştiu că ţi-e greu
dar aşi vrea să-ţi spun că învăţatul incontinuu, a cărui rezultat e încă
departe, mă stresează. Dacă vi la noi la masă, vei vedea tu însăţi cum arăt.
SUBIECTUL al II-lea
Scrie o compunere în care să-l caracterizezi pe Puiu, personajul din textul lui Tudor Muşatescu.
Textul surprinde, cu finețe și
umor, atmosfera în care se află un băiat înaintea examenelor,este o
lectură care amintește de
stilul inconfundabil al lui I.L. Caragiale. În centrul acțiunii se află „Puiu”,
un adolescent de șaptesprezece ani stângaci cu o dezvoltare fizică tipică
vârstei pubertății, adesea lipsită de armonie.și deloc sportiv .Îi lipsește
„alura sportivă”, sugerând un adolescent mai degrabă studios sau sedentar.
Catinca este servitoarea matură,vioaie
cu bun-simț.
Puiu este un băiat
aflat înaintea examenului de bacalaureat.Caracterizarea directă a personajului
reiese din indicațiile scenice:este prezentat dormind cu cartea pe genunchi. Caracterizarea
indirectă surprinde tonul vocii iritate,nemulțumit că servitoarea constatase că
dormea.Răspunsul lui ca o scuză:,,învățam cu ochii închiși” sună a încredere
totală în propriile cunoștințe,dar își ascunde prefăcătoria în momentul când a
fost prins. Această replică arată dorința sa de a nu părea leneș.Îndemnat să-și
mute cărțile,Puiu devine supărat că trebuie să învețe și,hotărât,promite că
după examen le va arde,promisiunea dovedește stare de încordare,de
tensiune.Interesantă este opinia Catincăi care-l știe ca premiant ,iar îndemnul
de a păstra cărțile,, cum păstrează decoraţiile ăi de termină războaiele cu viaţă”este
o lecție de bun-simț,adăugând că,,omul trebuie să învețe de toate....ca să știe.”Puiu explică inutilitatea unor
cunoștințe învățate.Privise exemplele din jur oferite de unii oameni
mediocri,dar interesanți pentru societatea în care trăiau și acum era confuz. În
ciuda eforturilor de a se prezenta ca un tânăr responsabil și dedicat
studiului, comportamentul său trădează vârsta incertitudinnilor. Reacțiile sale
rapide dovedesc inteligență și o doză de viclenie inofensivă.
Autorul folosește limba vorbită pentru a individualiza
personajele, un umor cald combinat cu o satiră fină.
