miercuri, 8 februarie 2017

compunere--Un ajutor nesperat


   Singur acasă...ca-n film!Ai mei sunt plecați la bunicii ce locuiesc în alt cartier,iar eu am rămas să-mi rezolv temele,să-mi fac curat în cameră,să-mi plimb prietenul patruped și să fac și câteva cumpărături și...N-am avut niciodată atâtea sarcini!Mă gândesc la un plan pe puncte,întâi voi face curat sau plec cu Tex la plimbare și fac și cumpărăturile?E greu!A!dacă aș avea un prieten în apropiere sau pe cineva...ar fi mai ușor...ca-n povești...un ajutor cât de mic...cineva...o zână,o magie,ceva.Mă mai gândesc...A!telefonul...poate vine cineva,oricine e binevenit.Sunt verii mei care mă invită la o plimbare prin parc,pot să-l iau și pe Tex,îmi spun amândoi.Nu pot merge,le explic,dar pot veni ei într-o vizită,le spun .Sunt de acord și peste o jumătate de oră...iată-i!Cu calm,zâmbind,le explic ce am de făcut,mă prefac ocupat și regret că nu-i pot însoți.Râd amândoi,sigur ei sunt la liceu și au un alt fel de a vedea problemele mele.

   Dintr-odată totul se organizează,eu primesc sarcina de a-mi aranja propria cameră,unul pleacă la cumpărături,altul îl plimbă pe Tex,iar după o oră ne întâlnim în bucătărie și raportăm militărește ce-am făcut.Așa se întâmplă,dar ni se face și foame.Nicio problemă,unul dintre ei face omletă,eu tai pâinea,celălalt face o salată,hrănim și câinele,spălăm vasele .Totul strălucește,este o ordine perfectă!Ce mai facem?A! temele.Profit că sunt mai mari și le cer ajutorul la mate și fizică.Mă ajută,explicându-mi ce nu știu.Dar compunerea la română?O voi face singur diseară și voi scrie despre ajutorul nesperat venit de la ei,verii și prietenii mei.Dar până atunci,ne așteaptă aleile parcului,  joaca  cu Tex,discuțiile despre ultimul model de telefon apărut.Și eu care invidiam că în filme apar ajutoare și la mine nu, iată că n-am avut dreptate....