vineri, 16 iunie 2017

poezia--Somnoroase păsărele de Mihai Eminescu

Imagini pentru imagini cupăsări noaptea

Somnoroase păsărele
Pe la cuiburi se adună,
Se ascund în rămurele -
Noapte bună!

Doar izvoarele suspină,
Pe când codrul negru tace;
Dorm şi florile-n grădină -
Dormi în pace!

Trece lebăda pe ape
Între trestii să se culce -
Fie-ţi îngerii aproape,
Somnul dulce!

Peste-a nopţii feerie
Se ridică mândra lună,
Totu-i vis şi armonie -
Noapte bună!                      
               

    Titlul poeziei lirice este format din adjectivul,,somnoroase”adormite,cuprinse de somn și substantivul ,,păsărele” diminutiv, simboluri ale relaţiilor dintre cer şi pământ,mesagere cerești. Folosirea punctelor de suspensie din titlul sugerează o comunicare întreruptă, suspin,dor,singurătatea celui ce ar dori ca persoana iubită să-i fie aproape în ceas de seară.
   Natura surprinsă este formată din elemente personificate, care acționează opus: izvoarele suspină, tânjind după lumina zilei,codrul negru al nopții tace, florile dorm în grădină-sunt în deplină armonie cu păsările: lebăda,pasăre imaculată, care prin albul, forţa şi graţia sa exprimă lumina, păsările,simbol al înălțării sufletului spre valorile absolute ale cerului,acestea se adună,trec către adăposturi: cuiburi,trestii,locuri ale ocrotirii. 
      Prima strofă debutează prin reluarea titlului,, somnoroase păsărele” și pregătirile micilor viețuitoare pentru trecerea la starea de somn,odată cu  venirea nopții: ,,Pe la cuiburi se adună,/Se ascund în rămurele”-cele două verbe exprimă pregătirea pentru momentul de taină al odihnei,al călătoriei în lumea de dincolo.
    Izvoarele,simboluri ale purității,,suspină”personificare a sunetului discret al regretului, în timp ce,, codrul negru tace”epitetul accentuează nuanța atmosferei nocturne.,, Dorm și florile-n grădină”-personificări ale  dragostei şi armoniei în raiul pământesc.E liniștea care celebrează starea de liniște atemporală dată de curgerea eternă prin univers a luminii.
     În strofa a treia este urmărită,,lebăda... între trestii să se culce”cu grație își alege un loc discret în care să-și ascundă fragilitatea. Dorința-rugăciune:,, Fie-ți îngerii aproape”este chemarea mesagerilor divini ,pentru a veghea ființa și somnul iubitei    Frumusețea nopții este împletită cu strălucirea și farmecul lunii, astru care domnește odată cu lăsarea cortinei negre, oferind misterul și magia nopții.În priveliștea feerică de basm,,luna” întreţine fascinația naturii, dar şi trăirea plină de pasiune a celui ce iubește.Epitetul antepus,,mândra”accentuează lumea paradisiacă a nopții în,,vis și armonie”într-o desprindere de realitatea pământeană.
   Toate cele patru strofe se încheie cu formule de alint,de iubire:,, Noapte bună!....Dormi în pace!... Somnul dulce!”într-un sentiment de liniște, pace,vrajă,alint,mângâiere.
     Poezia este asemenea unei șoapte de  dragoste,unui gând adresat  ființei dragi aflată departe (pronumele personal de persoana a 2a singular ,,ți” din versul:,, Fie-ți îngerii aproape”, precum și prin urările: ,,Noapte bună!... Dormi în pace!”).
      Poezia „Somnoroase păsărele…” este alcătuită din patru strofe cu rimă încrucișată, iar măsura este de opt silabe, cu excepția versului patru. Poezia încântă prin tabloul feeric creat prin armonia versurilor grupate în strofe de câte patru versuri, ultimul fiind o urare, rima este încrucișată.
Dacă primele trei versuri din fiecare catren conţin descrieri ale naturii, ultimul condensează o urare către o persoană dragă.