compunere--Primăvara este a mărțișorului

                          Ziua în care Dumnezeu a creat speranța a fost probabil și cea in care a zămislit primăvara. Nu trebuie să privesc în calendar, ca să știu că vine primăvara... o neliniște blândă, catifelată mă pune în gardă.

   Cu  grabă, natura iese din hibernare – gheața își crapă oglinda cu un vaier de eră geologică, mugurii plesnesc în rafale, copacii foșgăie de frunze minuscule, pământul se încovoaie sub apăsarea lăuntrică a florilor de tot felul, care își întind leneș rădăcinile .Sub ochii mei se săvârșește ritualul miraculos al învierii în culori și parfumuri solare - un moment tainic și sfânt, când totul se desface, se scutură și, într-o zvârcolire tăcută țâșnește năvalnic spre lumină. Nimic nu se poate compara cu această trezire a verdelui. Totul se schimbă și crește cu o viteză gigantică.:într-o secundă de neatenție, am pierdut tabloul. Am pierdut slujba divină a creației. Sub ochii mei, Dumnezeu pictează din nou lumea, în culori și forme fără egal, în nuanțe și petale smulse chiar din straiele îngerilor. Natura iese din cuibare, în timp ce mestecenii își plâng melancolia cu lacrimi de sevă dulce.

   Mă gândesc că trebuie să-mi aduc aminte de solemnitatea marțisorului, de actul ritualic de speranța care alatură roșul vieții și albul gândului curat.

    În fiecare an, în cea dintâi zi a celei de-a treia luni, două fire răsucite de alb și rosu invită primăvara în calendar și pe cer. După zile cu gheață și cer plumburiu, vremea are în sfârșit motiv să surâdă. Și ca să o îndemne să se schimbe, lumea își pune dorințele de soare în șnurul alb și roșu.Le spunem „mărțișoare”, le dăruim și le purtăm întru noroc la fiecare început de Martie.

 Și facem asta de pe vremea când pământul abia renăscuse după o lungă era glaciară. Nu întâmplător sărbătoarea este un simbol al Începutului: astăzi de 1 MARTIE- începutul primăverii.

   Numele de „martie” și „mărțișor” sunt asociate cu Marte, zeu al războiului, dar și al agriculturii, naturii și primăverii. (de altfel, în Imperiul Roman ,,Idele lui Marte”- nume dat zilei a cincisprezecea  din luna martie-celebrate pe final de iarnă, erau momentul începerii campaniilor de război). Așa se face că cele două culori ale mărțișorului au căpătat sensuri simbolice precum vitalitatea-energia veții(culoarea roșie) și victoria, înnoirea sau purificarea (culoarea albă).

                              Primiţi în dar o viorea,
                                 Un tril, un susur de izvor,
                                           Un răsărit... primiţi o stea
                                                       Şi-un curcubeu drept mărţişor!

                          Să fiți senini și blânzi ca o primăvară!!!!!