Asemenea lui Apolodor,pinguinul din ținuturile arctice,tenorul,tăcut și trist ce-și găsise adăpost pe un țărm în drum spre locurile de care îi este dor,Fram,ursul polar, pleacă și el de la circ spre lumea ghețurilor cu dorul de a-și regăsi lumea de unde fusese smuls.Amândouă ființele sunt purtate de un vapor.Ființe triste:Apolodor este dezorientat și-și plânge singurătatea,dar pleacă spre locurile lui,însoțit de regretele prietenilor cu un pescador;Fram pleacă condus și el cu regrete,călătorește și ajunge pe un vapor de pasageri.Este izolat într-o cușcă și eliberat la insistențele călătorilor.Sunt întâmpinați de o vreme rece cu viscol,cu vânt aspru.Amândoi ajung printre ghețari și sunt nerăbdători să revadă locurile dorite.La sosire sunt întâmpinați de o vreme rece cu fulgi de gheață,viscol.Apolodor este întâmpinat cu prietenie de toată familia de pinguini,este o adevărată sărbătoare.Fram însă se simte străin în locurile înghețate,nu este întâmpinat de nimeni,nu cunoaște vietățile ,iar o întâlnire cu un urs polar îl dezamăgește.Ambii cunoscuseră în locuri străine prietenia oamenilor,a altor vietăți.Amândoi sunt fiii rătăciți,departe de locurile și cei apropiați,de familie,au simțit o chemare,un dor,au simțit că acasă este este locul în care se regăsesc,este scena adevărată a vieții, este acolo unde e locul dorului.
(puteam să fac și o altă asociere cu scena regăsirii dintre prinț și cerșetorul di romanul lui Mark Twain )
