Am ales un fragment dintr-un scriitor român—Grigore Băjenaru,,Cișmigiu & Comp.”,pentru că în ambele fragmente personajele sunt doi băieți alături de tatăl lor:Mimi care-l însoțește pe tatăl său la pescuit,fără plăcere,regretând că în timpul pe care-l socotește pierdut,ar fi putut scrie,,o grămadă de pagini” sau ar fi terminat de citit o carte și naratorul-elev(Băjenaru) ,care a participat la un concurs literar.Băieții ce au plăcerea cititului,se confruntă cu nemulțumirile taților:tatăl lui Mimi iubește natura și nu înțelege de ce băiatului său îi plac cuvintele,lectura;iar tatăl naratorului din,,Cișmigiu....”este nemulțumit că băiatul citește cărți ,,neinteresante” despre haiduci,recomandându-i să citească cărți pe care le socotește potrivite vârstei lui.Cei doi băieți recunosc pasiunea pentru citit: Mimi,citind simțea că vizitează locuri,întâlnește personaje incredibile,iar celălalt băiat era atras de aventurile haiducilor.Tatăl lui Mimi îl îndeamnă să,,coboare cu picioarele pe pământ”,să învețe să trăiască prezentul,celălalt tată este uimit că fiul său citise multe cărți din bibliotecă.Ambii băieți au gânduri de viitor:Mimi își dorește să devină scriitor,mărturisind că are multe visuri ,iar celălalot băiat,atras de aventură se dorește,,mai târziu”haiduc.Ambii tați înțeleg că băieți au cutezanța de a-și susține ideile culese prin lecturi.Ambele personaje,băieții,cred că nu există plăcere mai mare decât cititul și că o carte este un dar al existenței,că lectura trebuie să facă parte din viețile lor,deoarece prin intermediul ei reușesc să-și lărgească perspectiva asupra lumii,le sprijină dezvoltarea personală, le hrăneşte spiritul și imaginaţia, îi motivează și îi încurajează pe drumul vieții.
fragmentul:
, Cind am sosit acasa de la concurs, i-am gasit pe ai mei
la masa, gata sa-nceapa sa manince.
Cum era si firesc, m-au intrebat ce subiect ne-au dat si ce am facut la examen.
― Ne-a dat sa scriem o poveste pe care o stim, cu cuvintele noastre.
― Ei, si tu ce poveste ai scris?
― Pai ce sa scriu o poveste pe care o stiam de la Ana cu niste pungasi isteti!
― A, cap sec! scrisni tata din dinti la mine Cui ai fi semanind, nu stiu! Numai
pungasi, hoti si haiduci iti umbla prin minte Numai Iancu Jianu si Ghita
Catanuta! Aventurile lui Sherlock Holmes! Altceva mai stii? Mai citesti tu
altfel de carti?
Tata isi continua rechizitoriul, iar eu il ascultam mirat ca este atit de
furios pe eroii mei, care-mi dadusera atitea emotii si-mi procurasera atitea
ore de nevinovata placere
― Auzi, nu mai stia dumnealui alte povesti. Cu imparati cu zine cu Feti-Frumosi
cu Zmei, cu in fine n-a gasit de scris altceva decit ispravile unor hoti! Numai
hoti si haiduci N-ai sa faci nici o isprava! Cine stie ce gogomanii ai fi
scris! Crezi ca o sa le placa alora de la "Tinerimea" povesti de
astea?
Desi ma facusem mic si ma cuprinsese sfiala si-mi parea rau de timpul pierdut
in dimineata aceea frumoasa de primavara, totusi cutezai sa-i raspund:
― Eu nu-nteleg de ce esti atit de-nversunat? Ce, numai mie imi plac toate astea? N-a scris si Ghica, in "Scrisorile" lui catre Alecsandri, doua povestiri cu Iancu Jianu si cu Tunsu? N-a scris si Nicu Gane doua povestiri cu haiduci: "Aliuta", cu haiducul Bujor, si "Santa" cu Codreanu? N-a scris si N. D. Popescu: "Iancu Jianu, zapciu" si "Iancu Jianu capitan de haiduci"? Si apoi, Bucura Dumbrava romanul "Haiducul", tot cu viata lui Iancu Jianu, care, la urma urmelor, nu era un haiduc ca toti haiducii, ca era de neam boieresc si fusese mai inainte zapciu?!
― Hm hm! tusi tata, ca nu prea-i convenea pomelnicul, de care ramase foarte surprins, neasteptindu-se la aceasta bibliografie haiduceasca ― dar de unde le mai stii toate astea?
― Le-am citit in biblioteca ta, unde am mai gasit si
"Aventurile celebrului detectiv englez Sherlock Holmes" si
"Arsene Lupin"!
― Hm! Asa imi trebuie, daca tin biblioteca descuiata, sa-si bage nasul in ea
toti neghiobii! Dumnealui citeste d-astea Boccaccio si Kikirezul! D-aia mi-am
gasit beleaua cu Cracanel, de mi-a dat peste nas, ca fiu-meu stie anecdote
necuviincioase!
― Pai, daca nu trebuiesc citite, de ce le tii in biblioteca? Pune-le pe foc!
― Obraznicule, acum imi faci si tu morala? Alea sa le citesti mai tirziu Acum
sa citesti: "Cuore" "Micul Lord" "Singur pe lume"
"Robinson Crusoe"
― "Guliver in tara piticilor" "Cinci saptamini in balon"
continuai eu in ris. Le-am citit si p-astea de cite doua, trei ori, dar m-am
plictisit de ele, mai vreau si altfel de carti!
― Ah, cui ai fi semanind, nu stiu, ca m-ai scos din pepeni!
Dar abia ma lasa tata, ca ma lua mama in primire:
― Colegul tau Vasile Velciu mi-a spus ca ai de gind sa te faci haiduc! E
adevarat?
― Da, e adevarat ca mi-ar placea sa ma fac haiduc dar mai tirziu!
― Ai auzit ce-i da prin gind?! Haiduc?! Cine a mai pomenit haiduci pe vremurile
astea?
― Daca n-a pomenit, o sa pomeneasca cu mine!
― Ah, zevzecule, ma apostrofa tata din nou, d-aia n-ai sa faci nici o isprava
la "Tinerime", ca-ti umbla prin cap numai blestematii. Masa e asta,
ori foc?
(Grigore Băjenaru, Cișmigiu&Comp.;cap,V,,la tinerimea română”)
(Mimi Russo este un băiat de doisprezece ani, care face parte dintr-o familie numeroasă și… înghesuită. Nu este popular, are decât un singur prieten de vârsta lui, cu care nu are totuși prea multe lucruri în comun, crede în supereroi și este îndrăgostit de Viola, o fată cu care, după standardele societății, el nu ar avea nicio șansă, niciodată. E un puști serios, studios, înarmat întotdeauna cu o întrebare ori cu un răspuns știintific pentru aproape orice. Povestea urmărește trecerea pragului invizibil dinspre copilărie spre adolescență sau direct spre maturitate (în cazul personajului), prag pe care Mimi îl trece pe parcursul a mai puțin de un an. Într-o zi de septembrie a anului 1985, Mimi își lasă copilăria în stradă, aproape ca pe o haină pe care o dezbracă și o lasă în urmă, știind că nu i se va mai potrivi niciodată. Se întâmplă asta atunci când Mimi asistă din întâmplare la asasinarea vecinului său, Giancarlo Siani, un tip pe care Mimi îl considera prieten (deși avea dublul vârstei lui) și pe care îl privea ca pe un supererou adevărat. Șocul de a asista la moartea lui îi schimbă complet lumea.)
