Vara simt chemarea mării,dorința de a auzi sunetele
sirenelor ce pleacă să colinde apele știute și neștiute,țipătul pescărușilor,să
descopăr pașii mai vechi ,mai noi ai celor ce-au căutat un răspuns ,privind
nemărginirea.Am ajuns în Piața Ovidiu,acolo unde marele poet roman Publius Ovidius Naso
privește trist orizontul,iar în spatele lui este Muzeul de Istorie Naţională şi
Arheologie Constanţa. L-am
vizitat curios să-i descopăr patrimoniul impresionat.Citisem că există peste
430.000 de obiecte care datează din paleolitic până în epoca modernă și că ,deși
pune accent pe istoria Dobrogei, are o arie tematică națională.
M-am plimbat întâi împrejurul muzeului și am văzut un
amplu lapidariu -ansamblu de pietre gravate și sculptate ,apoi Edificiul Roman
cu Mozaic, un monument istoric unic.Muzeul este impresionant , adăpostește obiecte
de origine greacă, romana, bizantină și medievală :unelte și arme din piatră,
bronz și fier; ceramică, elemente arhitectonice antice :coloane, capiteluri,
frontoane, decoruri;sculpturi antice, vase din sticlă, statuete din bronz,
bijuterii, numismatică :colecția cuprinde monede din argint, bronz și aur,
unele dintre ele fiind unice; icoane, documente, hărți, machete, fotografii,
telegrame, reviste, obiecte ce au aparținut unor personalități ale începutului de
secol XX, piese de mobilier și alte obiecte cu o mare încărcătura istorică.
La parterul Muzeului se află două săli în care sunt expuse monumente arheologice cu valoare deosebită,unicate. Splendide piese,monumente reprezintă divinităţi clasice din pantheonul greco-roman, precum şi zeităţi orientale şi locale: Fortuna cu Pontos, Dionysos, Asclepios, Hermes, Diana, Selene, Hecate, Nemesis în dublă ipostază, Dioscurii, Gratiile, Isis, Cybela, Mithras, Şarpele Glykon şi Cavalerul Trac. Piesele descoperite pot fi admirate în Sala Tezaur a Muzeului de Istorie Naţională şi Arheologie Constanţa. Şarpele Glykon, divinitate asiatică, înfăţişează un şarpe încolăcit, cu cap de ovină, urechi şi plete de om, iar coada e terminată printr-un smoc de păr, cum este coada leilor. Mi se explică de ghid că Şarpele cu privirea lui severă şi măreţia lui, face parte din categoria divinităţilor binefăcătoare, paznic al locurilor sfinte, legat de zeii htonici, fiind un agathodaimon sau un genius loci(cuvintele astea mi le-am notat,sunt curioase,le voi găsi într-un Dicționar mitologic).Dar nu m-am putut dezlipi de Fortuna cu Pontos, statuie lucrată în marmură albă.Fortuna ţine în mâna stângă cornul abundenţei, plin cu fructe, iar pe cap poartă o diademă. Zeiţa numită în limba greacă Tyche, iar în latină Fortuna, era personificarea influenţelor capricioase. La picioarele sale, în stânga, stă Pontos, zeul Mării Negre, purtând pe cap o coroană murală, înfăţişând un zid de cetate cu o poartă cu două intrări arcuite, mărginite de turnuri. Pontos ieşind din valuri, sugerate de frunze de acant, se sprijină cu mâna stângă de o proră de corabie. În timp ce admiram cele două minuni,un fulger a răsărit de pe malul mării,lumina a strălucit ireal și parcă ceva s-a întâmplat,ochii zeiței au clipit albastru și o melodie stranie m-a înconjurat ca o vrajă.Mă simțeam înfiorat,alunecam spre adâncuri,obiectele din jur prindeau viață,erau în mâinile unor ființe ce se plecau apelor,vedeam șiruri de vietăți ca de la Facerea Lumii.O voce m-a trezit la realitate,îndemnându-mă să merg spre celelalte etaje ale muzeului.
Am urcat și am admirat exponate ordonate cronologic, începând cu primele dovezi de locuire a Dobrogei și încheindu-se cu epoca modernă. Dintre aceste piese am remarcat "Gânditorul" si perechea sa, piese emblematice pentru cultura Hamagia -Neolitic. Aș fi vrut să aflu mai multe despre omul care de milenii cu coatele așezate pe genunchi și palmele lipindu-le de față privește plin de griji către viață.Voi mai veni....sunt atâtea de văzut!!!!a! să nu uit de Cavalerul Trac,dar e o altă poveste....
La parterul Muzeului se află două săli în care sunt expuse monumente arheologice cu valoare deosebită,unicate. Splendide piese,monumente reprezintă divinităţi clasice din pantheonul greco-roman, precum şi zeităţi orientale şi locale: Fortuna cu Pontos, Dionysos, Asclepios, Hermes, Diana, Selene, Hecate, Nemesis în dublă ipostază, Dioscurii, Gratiile, Isis, Cybela, Mithras, Şarpele Glykon şi Cavalerul Trac. Piesele descoperite pot fi admirate în Sala Tezaur a Muzeului de Istorie Naţională şi Arheologie Constanţa. Şarpele Glykon, divinitate asiatică, înfăţişează un şarpe încolăcit, cu cap de ovină, urechi şi plete de om, iar coada e terminată printr-un smoc de păr, cum este coada leilor. Mi se explică de ghid că Şarpele cu privirea lui severă şi măreţia lui, face parte din categoria divinităţilor binefăcătoare, paznic al locurilor sfinte, legat de zeii htonici, fiind un agathodaimon sau un genius loci(cuvintele astea mi le-am notat,sunt curioase,le voi găsi într-un Dicționar mitologic).Dar nu m-am putut dezlipi de Fortuna cu Pontos, statuie lucrată în marmură albă.Fortuna ţine în mâna stângă cornul abundenţei, plin cu fructe, iar pe cap poartă o diademă. Zeiţa numită în limba greacă Tyche, iar în latină Fortuna, era personificarea influenţelor capricioase. La picioarele sale, în stânga, stă Pontos, zeul Mării Negre, purtând pe cap o coroană murală, înfăţişând un zid de cetate cu o poartă cu două intrări arcuite, mărginite de turnuri. Pontos ieşind din valuri, sugerate de frunze de acant, se sprijină cu mâna stângă de o proră de corabie. În timp ce admiram cele două minuni,un fulger a răsărit de pe malul mării,lumina a strălucit ireal și parcă ceva s-a întâmplat,ochii zeiței au clipit albastru și o melodie stranie m-a înconjurat ca o vrajă.Mă simțeam înfiorat,alunecam spre adâncuri,obiectele din jur prindeau viață,erau în mâinile unor ființe ce se plecau apelor,vedeam șiruri de vietăți ca de la Facerea Lumii.O voce m-a trezit la realitate,îndemnându-mă să merg spre celelalte etaje ale muzeului.
Am urcat și am admirat exponate ordonate cronologic, începând cu primele dovezi de locuire a Dobrogei și încheindu-se cu epoca modernă. Dintre aceste piese am remarcat "Gânditorul" si perechea sa, piese emblematice pentru cultura Hamagia -Neolitic. Aș fi vrut să aflu mai multe despre omul care de milenii cu coatele așezate pe genunchi și palmele lipindu-le de față privește plin de griji către viață.Voi mai veni....sunt atâtea de văzut!!!!a! să nu uit de Cavalerul Trac,dar e o altă poveste....
