Tiparul textual este modul în care este redactat un
anumit text.
Modurile
de scriere a unui tipar textual sunt:
narativ –
povestirea unor întâmplări;
exemplu:
,, Abia fură
gătiți, până ce sosi și împăratul și năvăli cu ceata cea strălucită asupra
crâșmei. împăratul, feciorul cel de împărat și voinicii cei mândri se coborâră
toți cu toții de pe cai, ziseră „bună ziua" și băură vin de cela bun...
După ce și-au băut vinul și și-au zis vorbele, încălecară apoi și se duseră încă
mai repede decât cum au fost venit... De Florița... nimeni n-a întrebat, nimeni
nu s-a îngrijit... Numai feciorului de împărat i se părea cum că nu e precum ar
trebui să fie: cum că vinul nu e ca lauda, cum că, crâșmărița nu e ca vestea”...
(basmul,,Florița de codru)
trăsături:
-în text există un narator obiectiv=narațiunea este la
pers.a 3a:,,năvăli;se coborâră,se duseră,ar trebui;
-sunt folosite frecvent verbele;
-întâmplarea este localizată în timp:,,până ce
sosi...după ce ;și spațiu:,,asupra crâșmei”...
-personajele care iau parte la acțiune:împăratu,feciorul
de împărat,voinicii;
dialogat
//monologat– text ce conține replici;
exemplu:
,, Dan îl ascultă
cu ochii mari, fără să-l întrerupă, deşi curiozitatea îi era aţâţată la culme.
― Eşti sigur că nu-i din oraşul nostru? Sigur, sigur?
― La fel de sigur cum ştiu că soră-mea e din oraşul
nostru şi că e o scîrboasă... Ca şi celelalte. De altfel şi seamănă, continuă
Tic amintindu-şi povestea cu florile, sînt amândouă nişte hărăpoaice şi-s
amândouă împotriva mea. Mai bine să-i zic hărăpoaică albă..
― De ce să-i zici
şi albă?
― Dac-ai vedea ce rochie albă are... Ca zăpada...
― Ţi s-a părut ţie, pesemne că ea e negricioasă.
― Ei şi! Eu tot Hărăpina albă o să-i zic.
― De cît timp e în oraş?
― Nu ştiu sigur, dar bănuiesc că de câteva zile...
― Ce te face să crezi asta?”
(Constantin Chiriță,Castelul fetei în alb)
trăsături:
-schimburi de replici între două personaje; există
interacțiune între ei;
-pentru fiecare replică se folosește linie de dialog; replicile
sunt conectate între ele;
-sunt folosite
interogații,exclamații,interjecții,persoana a 2a,a pronumelor,verbelor;
-verbe declarative:,,continuă;
- există întrebări și răspunsuri;
monologul:
,,Ştiu, nu sunt un băiat obişnuit de zece ani.Adică,sigur
fac lucruri obișnuite.Mănânc înghețată,merg cu bicicleta,mă joc cu mingea,am
jocuri electronice.Lucrurile astea mă fac obișnuit,presupun.Și mă simt
normal,pe dinăuntru....Aș vrea să pot merge pe stradă,fără să mă observe lumea
și fără să întoarcă privirea.Așa că iată ce cred :nu sunt un copil obișnuit
pentru simplu motiv că nimeni nu mă consideră așa.Dar eu m-am obișnuit cu
înfățișarea mea.”
(Minunea,R.J.Palacio)
trăsături:
-monologul nu are replici şi nici destinatar;
-poate lua forma unei declaraţii, unei confesiuni sau
unei povestiri;
-accentul este pus pe cel care vorbește;
-personajul își analizează stările sufletești,
concepțiile, ideile și le aduce la cunoștința cititorilor,ascultătorilor;
-folosește persoana întâi(alte persoane când se
adresează)
descriptiv – text ce
conține descrierea unei persoane sau a unui obiect;
„Soarele scapătă spre asfințit. Crestele munților par
aprinse. Încet, se desfac și s-aștern pe văi perdele de umbră. Înaintea
noastră, pe luciul plumburiu al apei, se ivește-n curmeziș mai întâi o dungă, o
coamă gălbuie și creață. […] Dunărea începe să vâjâie mânioasă, — e un zbucium
ș-un clocot de valuri dintr-un mal în altul.”
(AL.Vlațuță,România
pitorească)
trăsături:
-se realizează o imagine despre un loc-Dunărea;
-secvență descriptivă este redată vizual ca un
desen;
-conține prezentarea : crestelor munților,umbrei,apei,valurilor=actualizare;
-descrierea este
plasată în timp,:asfințitul soarelui;în spațiu :apa Dunării = punere în relație;
-domină grupul nominal, adică sunt prezente
substantive și adjective:,, crestele munților par aprinse; luciul plumburiu;
coamă gălbuie și creață;
-timp verbal specific este
prezentul:,,scapătă,s-aștern,începe,să vâjâie”;
-domină câmpul lexical al obiectului descris:soarele,luciul,apei,clocot,mal;
argumentativ– text
format pentru a susține un punct de vedere sau o idee prin argumente;
Se poate spune
că ai un ideal doar atunci când te dedici acestuia şi nu precupeţeşti niciun
sacrificiu pentru a-l atinge. Astfel,consider că dorința pentru un ideal se
materializează prin fapte.
În primul rând,
existenţa unui ideal îi face pe oameni să înfăptuiască tot ce le stă în putinţă,
pentru ca acesta să devină realitate. Astfel, despre cei care fac prea puţine
pentru idealul lor, se poate afirma că nu-şi doresc în mod real împlinirea
acestuia.
În al doilea
rând, se ştie că cei care îşi propun să atingă un ideal trebuie să
sacrifice alte lucruri în favoarea acestuia. De exemplu, cei care doresc să
aibă rezultate remarcabile la examene trebuie să-şi dedice timpul liber
învăţării. Nu se obţine nimic durabil fără un efort susţinut.
Pe de altă parte, dacă parcursul până la atingerea unui
ideal presupune depăşirea multor dificultăţi, toate acestea îl vor face pe cel
care luptă să treacă peste ele, să aprecieze mai mult valoarea idealului propus
iniţial şi îi vor întări caracterul, conferindu-i şi încredere în forţele
proprii.
În concluzie,
existenţa unui ideal implică sacrificii deoarece acesta necesită timp şi
dedicare maximă pentru a deveni realitate.
Trăsături:
-există o teză, o premisă, o idee centrală care
se pune în discuție: despre ideal;
-se
aduc argumente: idealul presupune dorința de a deveni realitate prin
efort,depășirea dificultăților;
- sunt conectori logici: în primul
rând, în al doilea rând, pe de altă parte, de exemplu, în concluzie:
-se aduc dovezi, exemple pentru a întări ceea ce se
spune în argument:pentru împlinirea unui ideal se fac sacrificii;
- există o concluzie aflată în relație cu
premisa:existența unui ideal implică devotament;
informativ,explicativ–
text format pentru informare:
Nume: Lup
(Canis lupus); Aspect: Lupii au o lungime a corpului între 110-140
cm. Culoarea blănii poate varia de la gri închis până la gri brun, cu
ușoare nuanțe de negru. Lupii trăiesc în haite. Puii în vârstă de un an ajută
perechea de părinți să crească următoarea generație, după care, posedând aceste
experiențe, părăsesc grupul, pentru a forma o haită proprie. Puii de lup se
nasc orbi și surzi, cu ochi albaștri. Încep să vadă și să audă abia la câteva
zile după naștere Lupul este un animal de pradă. În Europa, lupii se hrănesc
preponderent cu specii de copitate/ungulate ,de exemplu: reni, căprioare,
mistreți,dar se pot hrăni cu mamifere mici sau insecte, precum și cu fructe și
fructe de pădure, iar rareori chiar și cu leșuri; se hrănesc și cu animale
domestice.
În cazul unei întâlniri reale cu un lup rămâneți
calm; nu fugiți, ci mergeți încet cu spatele, continuând să priviți animalul. În
cazul în care un lup ar continua să se apropie de dumneavoastră, arătându-se
chiar agresiv, comportați-vă și dumneavoastră agresiv; dacă este necesar,
aruncați în el cu obiecte.
(România neîmblânzită)
trăsături:
-limbaj clar și precis,direct, lipsit de opinii sau
argumente;
- se explică despre un animal:lupul,
-verbele sunt la prezent:au,trăiesc,ajută,se nasc;
-câmp lexical specific: culoarea blănii,haite,puii
de lup,specii;
-cel care face explicația nu se observă la nivelul
textului.
Tiparele
textuale se regăsesc și în textele literare și în textele nonliterare!!!
Nu există o formulă sau
o lege de utilizare a acestor tipare, ele se folosesc în funcție de intenția pe
care o are autorul textului și de tipul de text pe care vrea să-l creeze.
