=epitetul-calificarea neobișnuită a unui obiect sau a unei acțiuni(stări):
,,Din văzduh cumplita iarnă cerne norii de zăpadă....
,,În văzduh voios răsună clinchete de zurgălăi”...
=comparația=alăturarea a doi termeni,pe baza trăsăturilor comune,pentru a evidenția caracteristicile
unuia:
,,Anii tăi se par ca clipe./Clipe dulci se par ca veacuri”....
,,Vâjâind ca vijelia”...
=metafora=trecerea de la sensul obișnuit al unui cuvânt la alt sens fără intermediul unei comparații
subînțelese:
,,Ele sar în bulgări fluizi”...
,,Soarele,lacrima Domnului,cade în mările somnului.”
=personificarea=transferul unor însușiri umane sau animate asupra lucrurilor,animalelor sau
fenomenelor naturii:
,,Bărânul Dan ascultă grăind doi vechi stejari”...
=alegoria=suită de metafore,personificări și comparații,având ca scop transferul din planul abstract
în cel concret:
-exemple din fabule; nunta gâzelor(Călin(file din poveste)
=hiperbola=exagerarea voită a trăsăturilor unei ființe,ale unui lucru,fenomen sau eveniment,
pentru a-i impresiona pe cititori:
,,Sălbatecul vodă e-n zale și fier
Și zalele-i zuruie crunte”....
=enumerația=însușirea unor elemente,argumente,fapte...privitoare la aceeași temă sau problemă:
,,Era așa de obosit/de primăveri,de trandafiri,de tinerețe și de râs.”
=inversiunea=schimbarea topicii obișnuite în text,cu scopul de a evidenția un anumit aspect:
,,blonde plete”....,,,cumplita iarnă”....
=repetiția=folosirea de mai multe ori a unui cuvânt sau a unei construcții lexicale spre a întări
o idee sau o impresie:
,,Mircea însuși mână-n luptă vijelia-ngrozitoare
Care vine,vine,vine,calcă totul în picioare”....
=onomatopeea=cuvânt care,prin sunetele sale,imită zgomotele sau sunete din natură:
,,...el zvârrrr!cu o scurtătură în urma noastră”....
=aliterația=repetarea intenționată a unui sunet sau a unui grup de sunete cu efect muzical și expresiv:
,,Prin vulturi vântul viu vuia”....
=invocația=solicitarea de sprijin(rugă) adresată cuiva:
,,Cum nu vii tu,Țepeș Doamne”...
,,Cobori în jos,luceafăr blând/alunecând pe-o rază”...
=exclamația=exprimarea unei stări afectiv-emoționale:
,,Cât de frumoasă te-ai gătit,naturo,tu!....”
=paralelismul sintactic=alăturarea și confruntarea unor aspecte pe baza unor construcții apropiate
sau identice:
,,Verde-i frunza bradului / Mândru-i chipul dragului.”
