Compunerea
narativă trebuie să
ţină cont de caracteristicile naraţiunii, care constituie o succesiune de
momente: expoziţiunea, intriga, desfăşurarea acţiunii, punctul culminant,
deznodământul,întâmplări,repere spațio-temporale,personaje,stări,ordine logică,figuri
de stil,(monolog,dialog).....
Prieten.....și atât.....
Mă întorceam acasă de la școală cu pași înceți,lovind ușor ghemotoacele de frunze ude,strânse de ploaia rece a toamnei,de vântul nemilos ce gonea oamenii spre adăposturi.Mergeam fără grabă,pregătindu-mi un discurs convingător pentru nota mică la testul de la civică.Să spun așa...să dau vina pe...să promit....Cei grăbiți se uitau întrebător spre mine,de ce nu mă grăbeam,era ploaie,frig,întunericul înlătura cenușiul cerului.Continuam să lovesc ușor crengile,frunzele .Dacă s-ar ivi ceva neașteptat care să mai amâne întebarea mamei:-ce notă ai luat la test?
Ce notă?...oh! Ce-i asta?..o grămăjoară de frunze ude...da,dar după ea doi ochi luminoși,mă aplec,înlătur frunzele și...un pui,un cățeluș ud,tremurând scâncea speriat.L-am ridicat,era ușor ca o picătură ce-mi cădea pe nas.Ce să fac?...da!îl iau,îl ascund ,găsesc eu un colțișor și mă gândesc mai târziu.Ajung în fața ușii,caut cheile,dar ușa se deschide,mama mă aștepta.
-Bine ai venit,eram îngrijorată!
Am intrat,am salutat îcurcat și dintr-odată am început să povestesc:cum am găsit cățelușul ud,nemâncat,nefericit,abandonat,l-am scos de sub haină,de când îmi doream un pui,am promis că voi avea grijă de el,că nu va deranja pe nimeni.Toți îl priveau ,iar puiul a lătrat ușor,cerând voie să rămână.Spre surprinderea mea mama l-a luat și mi-a spus zâmbind:
-De acord,dar întâi la baie cu el,apoi îl hrănești!
Am răsuflat,eram salvat,testul fusese uitat,doar tata mi-a șoptit complice:
-Ăsta-i testul de la civică?
